Suntem departe de a fi o natiune libera si democrată! Ca să nu mai vorbim de faptul că ne dorim cu toții, a fi stat de drept, social și democratic în care separația celor trei puteri (legislativă,executivă și judecătorească) consfințită de Constituție,să asigure buna funcționare a pîrghiilor acestui tip de stat. Din păcate, respectarea Constituției și a legilor în România este doar un simplu act declarativ al celor responsabili cu buna functionare a intregului sistem legislativ, executiv si judecătoresc. Constituția nu a reprezentat altceva pentru politicieni decît un simplu pliant fără o valoare juridică dacă ne referim la ea ca Lege fundamentală în baza căreia este întemeiat întregul sistem juridic românesc
Dacă ar fi să interpretez ca jurist ce înseamnă respectarea normelor constituționale de către cei care ne conduc destinele, cu tot ceea ce implică aplicarea acestor principii fundamentale în raport cu societatea civilă, chiar că nu mai pot înțelege nimic din ceea ce înseamnă legi și respect față de legi. Orice stat de drept este guvernat de legi fără de care nu ar putea exista ordine socială, politică și economică. Fără legi nu există decît haos și dezordine! România este o țară ce nu a fost niciodată guvernată după regulile unei economii de piață după 1989. Am devenit de la început o simpla FEUDĂ, împărțită între politicieni și grupurile de interese aservite lor, în care nimeni nu mai știe ce rol are Parlamentul ori administrația! Fiecare își face legi proprii in funcție de cum îi dictează…..nici nu mai știi cine. Separația puterilor în stat și Constituția sunt doar o poveste de copii mici și ”tălîmbi.” Puterea judecătorească nu a existat și nu a funcționat deloc în acești 22 de ani ca a treia putere statală. A fost,a rămas și va rămîne mulți ani o putere pur scriptică în Legea fundamentală. Ea nu poate funcționa liber atîta timp cît se află între ciocanul și nicovala puterii politice.
Independența și libertatea puterii judecătorești ar fi creat un plus consistent în definirea României ca stat social de drept. Iar funcționarea ei ca a treia putere în stat asigura un echilibru sănătos și necesar, între puterea legislativă și cea executivă. Este exact ceea ce a lipsit de la bun început României după 1990. În orice stat democrat, puterea judecătorească reprezintă echilibrul și arbitrul imparțial între puterea legislativă și cea executivă. Funcționarea separațiilor puterii în România este o chestiune departe de a fi realizată în următorii ani. Pentru că încă la noi se manifestă și este în permanentă derulare vendeta politică. Încă nu au fost încheiate toate conturile dintre clanurile politice și grupurile de interese. Mai sînt încă multe polițe de plătit între politicienii de ieri și de azi.
Subordonarea puterii judecătorești de către clasa politică a ultimilor ani ne-a adus doar haos și nesiguranță iar cetățeanul este dezorientat și speriat de propriul său prezent. Să ne gîndim doar la ultimul eveniment important petrecut în viața democrației românești,cazul Bruxelles. Președinte versus Premier! Un circ ieftin și care nu face cinste nimănui. Dimpotriva, ne facem de rîs în întreaga lume. Eu cred că este doar o luptă a orgoliilor în care nu mai contează cetățeanul și interesul sau nici intern, nici extern. Vidul normei constituționale (care nu reglementează clar și imperativ cine reprezintă România în raporturile de drept internațional cu Uniunea Europeană) este motivul acestui război aberant și hilar. Constituția României nu prevede în materie de relații externe decît faptul ca Președintele are anumite atribuții privind încheierea de tratate și acorduri internaționale (art.91.) În ce privește Guvernul și Premierul, Constituția nu conferă nici un fel de atribuții în relațiile internaționale. Ca atare, în baza acestor dispoziții constituționale,doar Președintele ar putea reprezenta România din punct de vedere al relațiiolr externe.
Guvernul nu poate reprezenta țara în extern decît prin MAE, doar acolo unde tratatele internaționale permit o anumită reprezentare la nivel statal. Ne place ori nu, la Bruxelles, fotoliul în fața căruia este pusă tăblița pe care scrie ROMÂNIA va aparține Președintelui Băsescu. Premierul Ponta se joacă de-a politica externă pentru că nu e chiar copt să o și facă! Mai mult, indiferent dacă decizia CCR este ori nu criticată și interpretată subiectiv de Premier, ea trebuie respectată. Apoi nu înțeleg de ce Premierul vrea să fie însoțit în această delegație de C.Antonescu! O să vedem mîine cine va ocupa scaunul de la Bruxelles! Cei care nu vin de acasă cu el, vor trebui să folosească pastilele de CIOCOLAX!
Nelu Milaciu
Fii primul care comentează