Nu beneficiem pentru că nu acționăm! Nu vreau să sune a critică, însă am pierdut un an de zile concentrându-ne aproape exclusiv pe PNRR, lăsând parcă de izbeliște tot ce înseamnă Programe operaționale. Progresul negocierilor cu Comisia Europeană, în ce privește Acordul de parteneriat, precum și aceste programe, pentru exercițiul financiar 2021 – 2027 e profund nesatisfăcător. Stăm prost, și o spun cu toată responsabilitatea, în ce privește pregătirea legislativă, proceduri, îndeplinire condiționalități favorizante conform regulamentelor europene, stabilire sau înființare de noi autorități de management, cât mai ales negocierea conținutului pe Acord și pe cele nouă programe operaționale.
Riscul să pierdem, din nou, bani europeni este mare, dar putem recupera aceste întârzieri, dacă ne punem serios pe treabă. Avem nevoie, de urgență, de ghidurile pentru toate cele nouă programe operaționale. Și asta pentru simplul motiv că, încă din 1 ianuarie 2021, cheltuielile cu aceste programe sunt eligibile, iar regulamentele europene aplicabile, în formă de draft, au fost cunoscute de mai bine de un an, fiind aprobate în vara anului trecut.
Ca să o spun pe înțelesul tuturor, banii aceștia există, sunt stabiliți pe linii de finanțare, există reguli generale agreate și adoptate, însă pe noi ne-au luat din nou pe nepregătite, fiind blocați în birocrația românească și în incapacitatea de a fi proactivi în relația cu UE și instrumentele de finanțare a proiectelor.
Chiar dacă MIPE estimează că negocierile pe aceste programe se vor finaliza în vară, asta nu înseamnă că, în paralel, nu se poate începe munca la acele ghiduri și condiții de finanțare. Măcar aici am putea recupera din timpul pe care l-am pierdut privind cu ochii mari spre PNRR.
Spun toate astea ca unul care a lucrat cu fonduri, s-a lovit de probleme și a avut bătaie de cap cu aberații pornite de la centru. Ca om de administrație rămas în contact cu problemele primarilor sau ale altor potențiali beneficiari.
România trebuie să echilibreze balanța de răspundere în contractele de finanțare nerambursabilă. E nevoie de introducerea instituției responsabilității în contractele de finanțare, atât la nivelul personalului angajat de instituțiile statului, cât și al tuturor categoriilor de beneficiari. Cine greșește sau întârzie, plătește! AM -urile nu mai au voie să întârzie în procesarea plăților către beneficiari, dacă o fac, statul român plătește întârzieri, beneficiarilor, așa cum aceștia plătesc penalități contractorilor lor.
Trebuie să creștem capacitatea instituțională și profesionalizarea resursei umane. Avem nevoie de un sistem interconectat, cu baze de date și informații, care să simplifice procesul de depunere a proiectelor și verificare a acestora în perioadele de implementare și monitorizare.
Nu vreau să par un pesimist ori să joc rolul aceluia care spune „v-am zis eu”, însă e clar că nu suntem în cea mai bună situație și, din nou, pentru a câta oară?!, riscăm să pierdem bani europeni pe mâna noastră. Timp ar mai fi, însă, pentru a ne pune pe treabă și pentru a face corecțiile necesare. Oricât de important este PNRR-ul, și este important, ar fi o greșeală enormă să nu acordăm atenția și eforturile necesare Programelor Operaționale, care înseamnă și ele resurse importante, chiar vitale pentru dezvoltarea țării și a comunităților.
Mircea Hava, eurodeputat PNL
Membru PPE
Fii primul care comentează