Sforăi puternic și ai pauze de respirație noaptea? Totul despre apneea de somn, diagnostic și tratament, de la medicii Cardio Help Team din Alba Iulia

Milioane de oameni mor puțin câte puțin, în fiecare noapte, fără să știe.

Sforăitul nu este doar un zgomot deranjant. Pentru milioane de oameni, este semnalul unei boli care le atacă inima, creierul și șansele de supraviețuire — noapte de noapte, fără ca ei să-și dea seama. Se numește apnee de somn și, netratată, este una dintre cele mai subestimate boli cronice din prezent.

Cât de răspândită este apneea de somn

Datele arată o boală mult mai frecventă decât se crede în mod obișnuit:

• La nivel global, se estimează că aproximativ un miliard de oameni suferă de apnee de somn.
• Cel mai amplu studiu epidemiologic european pe acest subiect, HypnoLaus (Elveția), publicat în The Lancet Respiratory Medicine, a găsit forme moderate sau severe de apnee la aproape 50% dintre bărbații adulți și 23% dintre femei, folosind criteriile moderne de evaluare.
• La nivel global, se estimează că doar 1 din 8 persoane cu apnee de somn este efectiv diagnosticată.
• Peste 50% dintre pacienții cu insomnie au și apnee de somn asociată — o combinație cunoscută sub numele de COMISA, în care insomnia poate persista dacă tulburarea de respirație nu este identificată și tratată.

Situația din România

• Prevalența raportată oficial în România este de circa 4% din populație, dar specialiștii consideră că această cifră este puternic subestimată, pentru că reflectă doar cazurile diagnosticate.
• Un pneumolog specializat în somnologie a estimat că, din aproximativ 1,5 milioane de români la care respirația se oprește în timpul somnului, doar în jur de 2.000 urmează un tratament.
• Alte estimări vorbesc despre peste 550.000 de români cu sindrom de apnee în somn, din peste un milion cu tulburări de somn în general, cu doar aproximativ 5.000 diagnosticați.
• Într-un centru medical din Iași, numărul pacienților care s-au adresat pentru tulburări de somn a crescut cu 60% într-un singur an, iar până la 80% dintre persoanele afectate rămân, în continuare, nediagnosticate.
• Tot mai mulți copii ajung să fie diagnosticați cu apnee de somn — cel mai tânăr pacient dintr-un spital de pneumologie din România a avut doar 13 ani.

Ce se întâmplă în corp când apneea nu este tratată

Fiecare pauză de respirație provocată de apneea de somn declanșează un răspuns de stres în organism: oxigenul scade brusc, inima e forțată să bată mai repede, iar tensiunea arterială crește. Acest ciclu se poate repeta de zeci sau sute de ori într-o singură noapte, an de an, fără tratament.

Statistici despre riscurile apneei de somn netratate

• Risc de moarte subită cu 30% mai mare la persoanele cu apnee severă netratată.
• Risc de AVC de trei ori mai mare la bărbații cu apnee de somn netratată.
• Un studiu publicat în jurnalul Sleep a urmărit persoane cu apnee severă, nediagnosticate și netratate, din populația generală. Rezultatul: risc de deces din orice cauză de peste 3 ori mai mare față de persoanele fără apnee — iar atunci când din calcul au fost eliminați cei care foloseau CPAP, riscul a urcat la peste 4 ori mai mare.
• În acel studiu, aproape 1 din 5 persoane cu apnee severă a murit în perioada urmărită, față de doar aproximativ 1 din 25 dintre cei fără apnee.
• Între 40% și 60% dintre pacienții cu boli cardiovasculare au și apnee de somn — o legătură pe care puțini o cunosc.
• Persoanele cu apnee de somn au un risc de a adormi la volan de până la șapte ori mai mare decât restul populației.
• Într-un studiu realizat în 22 de țări, România a ocupat locul 10 în topul accidentelor rutiere provocate de ațipirea la volan, iar jumătate dintre aceste accidente au implicat șoferi de cel mult 25 de ani.

Nu e doar despre inimă

Apneea netratată este asociată cu:

• hipertensiune arterială, aritmii, infarct și insuficiență cardiacă;
• diabet de tip 2, prin perturbarea metabolismului glucozei — apneea de somn coexistă cu sindromul metabolic în aproximativ 1 din 5 cazuri;
• obezitate, într-un cerc vicios în care fiecare boală o agravează pe cealaltă;
• depresie, anxietate și iritabilitate, cauzate de somnul fragmentat;
• scăderea capacității de concentrare și memorie, cu impact direct asupra muncii și vieții de zi cu zi;
• risc crescut de accidente rutiere și la locul de muncă, din cauza oboselii extreme și a timpilor de reacție întârziați.

Cel mai periculos lucru? Tăcerea bolii

Majoritatea celor afectați nu știu că au apnee de somn. Simptomele apar în timpul somnului — sforăit puternic, opriri ale respirației, senzație de sufocare — și pot trece neobservate ani de zile, mai ales dacă persoana doarme singură. Oboseala de peste zi este adesea pusă pe seama stresului sau a unui program încărcat, nu a unei boli grave care se instalează în tăcere. La nivel general, mai puțin de o treime dintre persoanele cu probleme de somn caută vreodată ajutor de specialitate.

Există și un stereotip periculos: imaginea „bărbatului supraponderal care sforăie” este reală, dar incompletă. Femeile sunt sistematic subdiagnosticate, mai ales după menopauză, când prevalența apneei la femei ajunge să o egaleze pe cea a bărbaților.

Vestea bună: apneea de somn se poate trata

Spre deosebire de multe alte boli cronice, apneea de somn poate fi diagnosticată printr-un test de somn (polisomnografie sau poligrafie respiratorie la domiciliu) și tratată eficient — prin CPAP, dispozitive orale, schimbări ale stilului de viață sau, în anumite cazuri, intervenții chirurgicale. Tratamentul poate reduce semnificativ riscurile de mai sus și poate schimba radical calitatea vieții.

Întrebări frecvente despre apneea de somn netratată

Cât de periculoasă este apneea de somn netratată?

Apneea severă netratată este asociată cu un risc de deces din orice cauză de peste 3 ori mai mare și cu un risc de moarte subită cu 30% mai mare față de persoanele fără această afecțiune.

Care sunt principalele simptome ale apneei de somn?

Sforăit puternic, opriri ale respirației observate de partener, senzație de sufocare nocturnă, oboseală excesivă în timpul zilei, dificultăți de concentrare și dureri de cap matinale.

Se poate vindeca apneea de somn?

Nu întotdeauna „se vindecă” complet, dar poate fi controlată eficient prin CPAP, dispozitive orale, scădere în greutate sau intervenții chirurgicale, reducând semnificativ riscurile asociate.

Câți oameni din România au apnee de somn netratată?

Estimările specialiștilor variază, dar toate indică o subdiagnosticare masivă: sute de mii de români ar avea sindrom de apnee în somn, în timp ce doar câteva mii sunt efectiv diagnosticați și tratați.

Dacă tu sau cineva drag sforăie puternic, se oprește din respirat în somn sau se trezește epuizat indiferent de câte ore doarme — nu amâna. Mergi la un consult de somnologie. Un test poate face diferența între o viață lungă și un risc pe care nu-l vezi venind.

Apnee de somn în Alba Iulia: diagnostic și tratament la Cardio Help Team

Pentru persoanele care se confruntă cu suspiciunea de apnee de somn, evaluarea și tratamentul sunt disponibile la Cardio Help Team din Alba Iulia, alături de dr. Popescu Alexandra și dr. Sturz Ciprian, medici primari pneumologi specializați în somnologie. Potrivit informațiilor furnizate de clinică, Cardio Help Team este prima clinică privată din Alba Iulia care oferă diagnostic și tratament pentru apnee de somn, cu medici dedicați acestui domeniu.

Pacienții pot beneficia de consultații de somnologie, testare prin poligrafie nocturnă și stabilirea unui tratament adaptat diagnosticului. Serviciile includ titrarea CPAP — ajustarea presiunii aparatului utilizat în tratament — și controale pentru urmărirea evoluției. Astfel, investigația este urmată de îndrumare medicală pentru gestionarea afecțiunii.

Clinica Cardio Help Team se află în Alba Iulia, strada Crișanei, nr. 10, vizavi de Dispensarul TBC. Programările se pot face telefonic, la 0745 603 880, sau online.

Mai multe informații: Site-ul clinicii Cardio Help Team.
Solicită o programare online la Cardio Help Team.

Notă: Cifrele și estimările prezentate în acest articol pot varia în funcție de populația studiată, criteriile de diagnostic și metodologia utilizată în fiecare studiu.

Material bazat pe date publicate de Loyola Medicine, American Academy of Sleep Medicine (jurnalul Sleep), Cleveland Clinic, studiul HypnoLaus (The Lancet Respiratory Medicine), Societatea Română de Pneumologie și studii clinice publicate în literatura medicală (NCBI/PMC).