Dinamica activității economice ne constrânge pe fiecare dintre noi, antreprenor, angajat sau consumator, să facem o serie de alegeri, considerate din punct de vedere economic raționale. Aceste alegeri presupun un anumit consum de resurse, fie că discutăm de cele mai multe ori de sume de bani sau, de efortul sau timpul pe care îl alocăm atunci când facem aceste alegeri. În acest context, înțelegem că acele resurse pe care le utilizăm nu mai pot fi folosite în alt scop, într-o altă variantă. Astfel, costul de oportunitate reprezintă valoarea variantei la care renunțăm (respectiv, valoarea celei mai bune șanse la care renunțăm pentru utilizarea resurselor în scopul ales rațional).
Costul de oportunitate, la nivel individual, se referă la valoarea alternativelor la care renunțăm. În această perioadă, încercăm să ne alocăm bugetul pe care îl avem la dispoziție astfel încât să reușim să acoperim și cheltuielile de zi cu zi, să pregătim cadouri pentru cei dragi și, o parte din buget să o alocăm pentru masa de sărbători. Fiecare alegere pe care o facem consumă resurse pe care nu le mai putem utiliza pentru acoperirea altor nevoi. Un exemplu punctual s-ar referi la alegerea pe care o putem face între a comanda prăjituri sau sarmale și varianta de a cumpăra ingredientele și a le pregăti noi înșine. Fiecare alegere se bazează, la nivel individual, în mod obiectiv pe resursele pe care le avem la dispoziție, respectiv subiectiv pe preferințele noastre individuale, dar presupun alegeri și renunțări la alte alternative posibile.
Din punct de vedere al unei organizații (companie privată sau instituție publică), costul de oportunitate se referă la deciziile care trebuie să fie luate privind modul de utilizare a resurselor pe care le are organizația, astfel încât activitatea să fie eficientă din punct de vedere economic. La nivelul organizațiilor, aceste decizii se referă la algerile de investiții, dezvoltare a capacităților de producție, deschidere de noi puncte de lucru sau producție, creșterea calității produselor sau serviciilor prestate etc. Fundamental este să reținem că la nivel de organizație costul de oportunitate se determină doar în mod obiectiv, alegând cea mai bună alternativă pentru utilizarea resurselor pe care le are la dispoziție organizația (privată sau publică), și nu subiectiv în funcție de interesele conducătorilor sau reprezentanților organizației respective.
Ținând cont că putem evalua și compara alternativele în care putem utiliza resursele, dar și de faptul că o alegere odată făcută, nu mai este posibil să ne întoarcem în situația dinaintea luării deciziei, costul de oportunitate mai este cunoscut și sub denumirea de costul șansei pierdute. Indiferent de domeniul de activitate sau nivelul individual sau organizațional la care ne-am afla, timpul este o resursă care influențează atât alegerile cât și costul de oportunitate al utilizării acestei resurse.
Ionela Gavrilă-Paven,
Conf.univ.dr. Facultatea de Științe Economice, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Domenii de interes: economie-economie europeană-dezvoltare regională
Membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Filiala Alba
Fii primul care comentează