Sunt din 140 de ţări, sunt peste 200.000 şi au cerut să facă parte dintr-un eventual grup care va pleca „pe un drum” fără întoarcere. Este vorba despre un eventual grup de primi colonişti pe planeta Marte, după cum a an unţat compania Mars-One, aflată la originea acestui proiect. În total, 202.586 de persoane s-au înscris pentru a face parte din acest eventual prim val de colonişti.
Cei mai dornici
Apelul la „candidaturi” a fost lansat în aprilie 2013, fiind vorba despre o călătorie de şapte luni, doar dus, către Marte, ce ar urma să fie organizată în 2023.
Cei mai numeroşi candidaţi provin din SUA (24%), India (10%), China (6%) şi Brazilia (5%), însă şi din Marea Britanie, Canada, Rusia, Mexic, Filipine, Spania, Columbia, Argentina, Australia, Franţa, Turcia, Chile, Ucraina, Peru, Germania, Italia şi Polonia.
Selecţia candidaţilor va fi organizată în trei etape, în următorii doi ani, după cum precizează Mars-One. „Până în 2015, între şase şi zece echipe de câte patru persoane vor fi supuse unui antrenament complet’ înainte ca una din aceste echipe să devină, în 2023, cea a primilor oameni care vor ateriza pe Marte şi vor locui acolo pentru tot restul vieţii”.
Proiectul, care costă şase miliarde de dolari este privit cu scepticism, însă a primit, cu toate acestea, sprijinul laureatului olandez la Premiul Nobel pentru fizică din 1999, Gerard ‘t Hooft.
Radiaţii periculoase
Proiectul Mars-One este supus multor obstacole. În afară de incapacitatea de a reveni pe Terra, astronauţii vor trebui să trăiască în mici habitate, să găsească apă, să-şi producă propriul oxigen şi să-şi cultive hrana, în condiţiile în care Marte este un vast deşert, unde atmosfera este constituită în principal din dioxid de carbon, iar temperatura medie este de -63 de grade Celsius. De asemenea, astronauţii vor trebui să suporte radiaţii cosmice periculoase în timpul călătoriei.
Şi, în principal, după cum a recunoscut compania, „nu există încă o navă care să poată transporta voluntarii!”.
Sursă: evz.ro
Fii primul care comentează