Partidul PLUS pune în dezbatere publică documentul PLUS ACUM Alba Iulia-zona Cetate, Centru

Introducere

PLUS (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate) este un partid politic nou cu oameni care cred în cinste, competență şi meritocraţie. Partidul PLUS a adus la un loc oameni, care cred într-un proiect ce pare curajos prin simplitatea lui. Partidul PLUS reprezintă o forță, iar în Județul Alba avem o organizație puternică. Colegul nostru, Mihail David – CV, este președintele Filialei Județene PLUS Alba, împreună cu un Birou Județean format din 8 persoane. La nivel județean Partidul PLUS are și o organizație de tineret, numită Generația PLUS Alba, condusă de un birou format din 4 membri, îndrumați de un președinte, Alexandra Burz – CV.

În viziunea Partidului PLUS, România trebuie să devină un stat responsabil, pentru care cetățeanul este partenerul principal. Statul creează oportunități pentru cetățenia activă, garantează domnia legii și egalitatea de tratament a tuturor cetățenilor săi, cărora le pune la dispoziție o guvernare 8 și o administrație eficientă, transparentă și predictibilă. Totodată, un stat responsabil își asumă reducerea sărăciei, este solidar cu cei vulnerabili (în spiritul echității sociale) și garantează accesul tuturor cetățenilor la educație și cultură, sănătate și servicii publice de calitate. Responsabilitatea statului implică, de asemenea, respectarea diversității etnice, lingvistice și religioase.

Ne dorim o țară în care fiecare dintre noi să aibă o viață de calitate, construită de cetățeni activi și responsabili, care își aduc contribuția la realizarea și menținerea unor comunități puternice. Pentru asta, avem nevoie de un stat responsabil, care asigură cadrul și sprijinul necesar pentru construirea unei Românii prospere, cu loc și identitate bine definite în UE. Pentru a pune în practică această viziune, Partidul PLUS pune oamenii în centrul unei societăți dezvoltate durabil, care are la bază crearea de punți între cetățeni și comunități, rural și urban, tineri și vârstnici, cei plecați din țară și cei rămași aici, tradiții și noi tehnologii, trecut și viitor. O societate durabilă, care caută continuu soluții și remediază erorile în sistem pentru un viitor pe care îl creăm împreună.

PLUS ACUM Alba Iulia Cetate-Centru este un program de guvernare locală participativă pe care Comunitatea PLUS Alba Iulia Cetate-Centru îl pune în dezbaterea publică a cetățenilor comunității pentru obține feedback, adică opinii și idei care să valideze și să îmbogățească programul.

Comunitatea PLUS Cetate-Centru se distinge de celelalte comunități din Alba Iulia prin faptul că pe teritoriul său se află Cetatea bastionară Alba Carolina și o parte din orașul vechi. Astfel comunitatea este delimitată la vest de cetatea bastionară (până la fântâna arteziană din Parcul Unirii), tot de cetatea bastionară la sud, Autogara la sud-est, b-dul Ferdinand și str. Coșbuc la est, str. Avram Iancu și str. Calea Moților la nord, continuă spre nord-vest parțial pe străzile Septimius Severus, Calea Moților, Aurel Vlaicu, Horea, 9 Mai, Timotei Cipariu (în întregime), și parțial pe străzile Dr. Ioan Rațiu, Vânatorilor și Poligonului. Intre aceste limite este situată, în partea de vest a comunității, Cetatea Alba Carolina, construită la începutul secolului al XVIII-lea. Anterior acestei epoci, în același loc a fost construit Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Gemina (106 e.n.) și Cetatea Medievală Bălgrad (secolele XVI-XVII). Partea de est a comunității cuprinde în cea mai mare parte locuințe individuale și o zonă cu blocuri de locuințe colective cuprinsă între Piața Iuliu Maniu și strada Nicolae Bălcescu. Locuințe individuale se găsesc și pe prelungirea spre nord-vest pe străzile Septimius Severus, Calea Moților, Aurel Vlaicu, Horea, 9 Mai, Timotei Cipariu, Dr. Ioan Rațiu, o altă zonă cu blocuri de locuințe fiind amplasată pe Vânatorilor și Poligonului. In jurul cetății bastionare se găsesc de asemenea locuințe individuale și, în partea de nord-vest,  blocuri de locuințe colective.

Dintr-un document al primăriei municipiului aflăm că după ce orașul situat pe platoul de vest al cetății medievale a fost distrus în urma atacurilor turcești și tătare din anii 1658, 1661-1662, viața urbană a renăscut în Alba Iulia odată cu strămutarea locuitorilor din apropierea viitoarei cetăți bastionare Alba Carolina. Strămutarera s-a făcut organizat, dar destul de lent datorită terenului de destinație mlăștinos și inundațiilor care erau destul de frecvente. Din acest motiv s-au folosit prioritar doar zonele mai ridicate. Din cauza umezelii și inundațiilor s-au păstrat până în zilele noastre în special lăcașurile de cult și mai puțin casele particulare. Casele particulare păstrate sunt grupate în următoarele ansambluri urbane: „Str. George Coşbuc”(nr. 2-26, 11-27, în mod special casele cu nr. 12, 14, 17), „Str. Decebal”(nr. 2), „Bd. Ferdinand I” (nr. 1-35, 2-26, în mod special casele cu nr. 2, 4, 7, 11, 12, 16, 19-21, 26), „Str. Primăverii” (nr. 3, 5-7, 9, 11, 12, 16, 22), „Str. Teilor” (nr. 6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 15, 17) și „Str. Trandafirilor”. Toate aceste ansambluri urbane sunt pe teritoriul comunității PLUS Alba Iulia Cetate-Centru în orașul de jos(Centru). Pe măsură ce terenurile au fost asanate au apărut străzile și piețele pavate, clădirile cu etaj, dar marea majoritate a acestora au fost demolate în anii 80 ai secolului trecut. Caracteristica generală a ansamblurilor amintite o constituie alternanța caselor cu etaj cu casele cu un singur nivel, predominând cele din ultima categorie. Parcelarea a permis ca alături de construcții să se păstreze și mari suprafețe destinate anexelor gospodărești și cultivării pământului, conferind un aspect rural, în ciuda statutului adminstrativ al localității de oraș. Din păcate clădirile civile mai vechi, din secolul al XVIII-lea, nu s-au păstrat din cauza, umezelii excesive a terenului. Cea mai veche casă păstrată pare a fi cea de pe strada Teilor nr. 6, care are inscripționat pe portal anul 1810. Casele cele mai valoroase din punct de vedere arhitectural, care au supraviețuit umezelii și inundațiilor au fost demolate de regimul comunist, rămânând unele cu valoare memorialistică, de exemplu casele în care au locuit Camil Velican și Rubin Patiția. Ansamblurile urbane amintite merită reabilitate și păstrate deoarece sunt singurele case particulare din trecutul orașului Alba Iulia care au reușit să  supravietuiască.

Instituții

Pe teritoriul comunității se află principalele instituții ale orașului și județului Alba: primăria municipiului, judecătoria Alba Iulia, Consiliul Județean, Prefectura, Inspectoratul Județean de Poliție și Tribunalul Alba. Tot aici se află și două instituții regionale: Agenția pentru Dezvoltare Regionala Centru și Curtea de Apel Alba Iulia. Comunitatea are de asemenea toate tipurile de instituții de educație și învățământ: grădinițe, Școala Gimnazială „Avram Iancu”, Școala Gimnazială și Liceul privat „Sf. Iosif” administrat de congregaţia cu același nume și cu predare  în limba germană, Colegiul Economic “Dionisie Pop Martian” și Universitatea „1 Decembrie 1918”. La  Colegiul Economic sunt în curs lucrări de modernizare care includ și etajarea uneia dintre clădiri.

Universitatea „1 Decembrie 1918” este o instituție superioară de învățământ de stat înființată în anul 1991, faptul că municipiul Alba Iulia are o univesitate fiind un motiv de mândrie. Insă principala provocare ce stă în fața cadrelor didactice este creşterea performanţei instituţionale și a capacității de cercetare, dezvoltare și inovare la nivel de produse, servicii, activităţi economice, deoarece fiind o universitate tânără, fără tradiție, deocamdată nu apare în niciunul din cele nouă ranking-uri (clasamente) internaționale ale universităților luate în calcul de cercetătorii români pentru stabilirea Metaranking-ului Universitar 2019 și, în consecință, nu este inclusă nici în acest metaranking.

Investiții străine

Deși mulți locuitori ai județului Alba au emigrat, există zone care se confruntă cu lipsa locurilor de muncă. Inclusiv în municipiul Alba Iulia există mulți locuitori care trebuie să facă naveta la Sebeș sau Blaj unde au găsit locuri de muncă la companii multinaționale. Investițiile străine directe (ISD) sunt unul din factorii care pot opri migrația internă și externă a românilor, putând contribui chiar și la întoarcerea lor în țară. ISD creează locuri de muncă nu numai în compania în care investesc, angajații unei fabrici auto, spre exemplu, reprezintă cel mult 40% din totalul locurilor de muncă pe care le generează o astfel de investiție, celelalte job-uri fiind create la furnizorii de componente și servicii. Modul în care ISD schimbă radical viața unei comunități poate fi văzut în comuna Ciugud, unde pășunea comunală a fost transformată în zonă de dezvoltare și pusă la dispoziția mai multor companii străine.

Antreprenoriat

România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori – 29, faţă de 57 care este media din UE. Intreprinderile mici şi mijlocii (IMM) reprezintă cel mai dinamic sector al economiei. Dezvoltarea antreprenoriatului este, alături de ISD, un alt factor ce poate opri migrația românilor și poate contribui chiar la întoarcerea lor în țară. Dacă la nivel central, pentru a stimula antreprenoriatul trebuie implementate o legislație și o fiscalitate simplă și stabilă, la nivel local trebuie înființate structuri cum sunt incubatorul de afaceri sau incubatorul de afaceri virtual. Misiunea unui incubator de afaceri este de a ajuta start-up-urile, de a stimula inovaţia şi de a genera un mediu favorabil spiritului antreprenorial. Incubatorul găzduiește firmele-chiriaş pe o anumită perioadă de incubare după care îşi ajută chiriaşii să intre într-un  parc industrial. Un parc industrial trebuie să atragă o masă critică de industrii de înaltă tehnologie pentru a forma clustere industriale şi să ofere o serie de beneficii pentru firmele participante, cum ar fi împrumuturi de stat cu dobândă mică, fonduri de coparticipare pentru cercetare-dezvoltare, avantaje fiscale, taxe reduse pe mărfuri şi activităţi, scutiri tarifare şi achiziţii de tehnologie străină subvenţionate de guvern. Parcul industrial trebuie susţinut cu resurse umane de înalta calificare şi cu cercetare-dezvoltare de către universităţile de cercetare avansată în ştiinţă şi tehnologie, mai ales în ceea ce priveşte electronica şi tehnologia informaţiei.

Turism

Deoarece Alba Iulia dispune de un bogat patrimoniu cultural, având multe monumente istorice şi de artă medievală, valoroase pentru istoria Europei Centrale, a României şi a Transilvaniei reprezintă o destinaţie turistică cunoscută în ţară şi peste hotare.

Ansamblul fortificaţiilor din Alba Iulia oferă vizitatorilor posibilitatea de a călători în timp de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificaţii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeaşi locaţie, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec.XVIII).

La fortificații trebuie adăugate clădirile istorice din cetate, cele din orașul de jos(amintite anterior) bisericile istorice, monumentele istorice de for public, precum și vestigiile arheologice de pe domeniul public și cele de pe domeniul privat.

Situl arheologic „Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum”, situat pe strada Munteniei între intersecția cu b-dul Ferdinand și intersecția cu strada Traian, aflat pe domeniul public, ar putea deveni “bijuteria coroanei” obiectivelor turistice din Alba Iulia. Este un complex unicat în Dacia romană, care are elemente arhitectonice bine păstrate, a cărui punere în valoare ar însemna un mare câştig pentru localnici şi turişti“, după cum spune Viorica Rusu-Bolindeţ, arheologul responsabil de sit. Un model de punere în valoare a acestor tipuri de situri arheologice, în vederea transformării lor în parcuri arheologice ce pot fi vizitate, este Palatul Guvernatorului din Colonia Claudia Ara Agrippinensium, care se află în subsolul Primăriei Kӧln și ale cărui ruine sunt foarte bine conservate, reprezentând unul din punctele de atracţie favorite ale turiştilor. In vederea punerii în valoare a părţii din Palatul guvernatorului care se află pe str. Munteniei, Viorica Rusu Bolindeţ propune ca variantă de conservare a vestigiilor proiectul arhitectei Iulia Strâmbu, proiect ce prevede realizarea unui Centru cultural de artă şi arheologie. <<Acesta ar presupune realizarea, peste vestigiile descoperite, a unui muzeu de sit, care să includă ruinele şi obiectele găsite aici în timpul săpăturilor arheologice. Totodată, pentru a crea un mediu cultural interactiv, arhitecta amintită a propus şi includerea în cadrul acestui centru a unei şcoli de arte, cele două componente urmând să formeze un complex cultural. Ruinele ar urma să fie păstrate in situ (în poziţia în care au fost găsite). Vizitarea lor s-ar realiza pe o reţea de pasarele metalice, care ar include trasee ale clădirilor dezvelite. Acestea din urmă ar fi prevăzute, din loc în loc, cu „buzunare”, respectiv cu nişe sau spaţii special amenajate, unde ar fi expuse diferite artefacte descoperite în Palatul guvernatorului. In acest mod, vizitatorii ar putea studia ruinele şi exponatele „pe viu”, fără a le afecta[…]. Şcoala de arte ar presupune săli specifice studierii artelor plastice, a sculpturii, a olăritului, a muzicii şi a dansului. De asemenea, complexul cultural propus ar fi prevăzut cu ateliere de restaurare şi săli pentru studiul artefactelor arheologice. Ca funcţii conexe, strâns legate de specificul centrului, arhitecta a mai propus şi săli de conferinţe şi de spectacole, care ar deservi ambele componente ale acestuia. Ultimul etaj al clădirii ar fi destinat personalului ştiinţific. In grădina interioară a muzeului s-ar adăuga o cafenea culturală.

Clădirea propusă ar urma să fie realizată din piatră, lemn şi sticlă – materiale care au fost folosite în antichitate şi de romani. Pereţii exteriori ai muzeului ar fi realizaţi din sticlă de mari dimensiuni, care ar permite admirarea ruinelor şi din exterior, atît în timpul zilei, cît mai ales noaptea, întrucât ele vor fi luminate, transformând clădirea şi zona în care este amplasată într-un spectacol arheologic.

Prin punerea în valoare a vestigiilor Palatului guvernatorului Daciei romane de la Apulum şi crearea unui Centru cultural de artă şi arheologie, se doreşte introducerea lor într-un circuit cultural-istoric al oraşului Alba Iulia. In acest mod, ele ar completa lista monumentelor medievale şi moderne care se găsesc în oraş şi ar putea fi esenţiale într-un viitor demers menit să adauge monumentele de aici pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.>>

O altă variantă pentru realizarea acestei clădiri ar fi ca peste situl arheologic de la subsol să se amenajeze la parter un muze și un restaurant, iar deasupra un minihotel, însă rămâne de văzut dacă această variantă este compatibilă cu integrarea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum se intindea pe o suprafață mult mai mare, Ion Berciu şi Alexandru Popa descoperind în zona actualului Colegiu Economic(strada Octavian Goga, nr.11.) în 1962, alte vestigii care aparţineau acestui complex arheologic, însă din păcate acestea nu au fost păstrate in situ. Vestigii ale Palatului guvernatorului ar mai putea fi găsite în această zonă pe domeniul privat, respectiv pe strada Munteniei la intersecția cu strada Lucian Blaga, pe strada Lucian Blaga la nr. 14 și pe strada Traian la nr. 32 unde casele de la aceste adrese au fost demolate în 2019.

Alba Iulia este localitatea din țară în care au loc cele mai multe săpături arheologice de prevenție pentru că aici vestigiile romane și medievale sunt abundente, dar și pentru că Alba Iulia are un corp de arheologi bine structurat la Muzeul Național al Unirii după cum ne spune ziarul local “Unirea”. Asfel, datorită săpăturilor de prevenție demarate de doi investitori, au fost făcute aici două importante descoperiri arheologice. Una din aceste descoperiri, făcută în vara anului 2019, este cea din interiorul castrului Legiunii a XIII-a Gemina, unde acum se află curtea unității militare de lângă Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina. Aici a fost descoperită o clădire importantă pentru un castru de legiune, mai ales pentru unul de dimensiunile celui de la Apulum, este vorba despre thermae(băile) legiunii. Un alt complex de băi romane (thermae) mai important decât precedentul, atât în ce priveste importanța descoperirilor cât și din perspectiva  valorificării acestora, a fost localizat încă din 2009, în urma săpăturilor preventive, pe un șantier de pe teritoriul fostei firme Vinalcool (strada Miron Costin nr. 7), unde un investitor italian a construit un complex de blocuri. Venind dintr-o țară cu o îndelungată tradiție a prețuirii și prezervării descoperirilor arheologice – Italia, investitorul a acceptat modificarea planurilor sale pentru a păstra neatinse vestigiile descoperite. Descoperirile de aici se află la cca. 150 de metri spre sud de sit-ul Palatului guvernatorului de pe str. Munteniei. Cercetările din 2009, continuate în 2019, au condus la identificarea unui complex termal roman (băi publice) cu aceeași succesiune de încăperi ca și cele din castrul legiunii. Cea mai impresionantă descoperire o constituie însă casa romană de tip domus, care ocupă o suprafață de cel puțin 2000 de mp și care aparținea cu siguranță unei familii înstărite și influente din Apulum, probabil unui oficial.

Materialul arheologic descoperit este foarte bogat, fiind colectate o cantitate mare de ceramică romană, artefacte din bronz şi din os (fibulă, brăţări, ace), monede, cuie şi piroane din fier, fragmente de vase de sticlă, ţigle şi cărămizi romane ştampilate. In cursul cercetărilor din 2019 a fost descoperită și o valoroasă statuetă din bronz reprezentând-o pe Zeița Venus.

Fără a pune piedici investitorului și în colaborare cu acesta, se propune conservarea in situ a vestigiilor și amenajarea aici a primului parc arheologic public din municipiul Alba Iulia. Un astfel de obiectiv s-ar adăuga celorlalte pe care Alba Iulia preconizează să le includă în patrimoniul UNESCO.

Este necesar să se intensifice și să se finalizeze lucrările la siturile de pe strada Munteniei și strada Miron Costin pentru ca acestea să fie conectate și integrate împreună cu Cetatea Bastionară și obiectivele turistice din interiorul acesteia într-un traseu turistic de primă importanţă al oraşului.

La următorul nivel acest traseu turistic poate fi integrat prin linii de microbuz cu „Țara vinului”, mai ales dacă în Alba iulia se va construi un centru expozițional în care diversele sortimente de vinuri să poată fi și degustate, precum și “Templul Viei și Vinului” după modelul proiectului ”Templul berii și al hameiului – Promovarea turismului în zona de cultivare a hameiului Saaz” din Cehia. Žatec – în germană Saaz – este un oraș istoric din Republica Cehă, renumit pentru tradiția de peste 700 de ani de cultivare a hameiului nobil Saaz. Arhitectura Templului berii și al hameiului copie caracteristicile unei uscătorii tradiționale a hameiului, însă integrează elemente moderne, multimedia, care oferă vizitatorilor o experiență turistică, plină de informații și amuzament. Templul include un spațiu muzeal, un lift multimedia, un spațiu de joacă pentru copii și un centru de informare turistică. Promovarea turistică a acestei zone este realizată în principal prin intermediul unui portal informativ online. Templul berii și al hameiului, dincolo de valoarea sa estetică și arhitecturală, a devenit principala sursă de informare cu privire la zona de cultivare a hameiului Saaz, care cuprinde peste 300 de sate. Turiștii pot trăi această experiență informativă într-un mod plăcut și atrăgător. Vizitatorii pot obține aici informații cu privire la rolul important al hameiului Saaz în producerea majorității mărcilor de bere de la nivel mondial și bineînțeles pot degusta aceste produse în berăria locală. De asemenea, vizitatorii pot obține informații cu privire la oportunitățile turistice din zonă

Un “Templu al Viei și Vinului” la Alba Iulia este cu atât mai justificat cu cât tradiția cultivării viței-de-vie în județul Alba este mult mai veche de 700 de ani, cât are tradiția de cultivare a hameiului nobil Saaz. Tradiția cultivării viței-de-vie în zona Târnavelor a fost menționată, în urmă cu 2500 de ani, de către Herodot (cca. 484 î.Hr. – 425 î.Hr.), care susținea că geto-dacii erau viticultori renumiți. In jurul anului 1200 ținutul este menționat în hărțile epocii ca Weinland – Țara Vinului, așa cum rezultă dintr-o hartă inclusă în “Chorographia Transylvaniae” întocmită de Ioan Honterus în 1532, tradiția dezvoltându-se până în zilele noastre. La câţiva kilometri de Alba Iulia, crama din satul Ţelna produce vinuri a căror renume datează de pe vremea romanilor. Vinul produs aici a ajuns la curţile papilor de la Roma, în Ducatul Veneţiei şi era vinul preferat de către voievodul Matei Corvin. In anul 1173, vinurile de Ţelna, erau atât de bine cotate în Ducatul Veneţiei, încât la stabilirea preţurilor maximale ele au fost exceptate pentru a încuraja vânzărea. De asemenea Ducatul Veneţiei a construit, în anul 129, 15 galere pentru transportul vinurilor din acest ţinut.

Trebuie să mai adaugăm că pe lângă vinul produs în marile crame există și vinul produs de micii producători, aproape fiecare familie de la sat având în pivnița casei o cramă în miniatură. In această zonă toată lumea știe să prepare vin – se spune că dacă deschizi un robinet curge vin nu apă, iar despre cei din Țelna se spune că nu beau apă niciodată, motiv pentru care acolo natalitatea este foarte mare. In Bucerdea Vinoasă, în mijlocul satului, într-o clădire veche, cu pivniță adâncă și răcoroasă, în sticle puse pe rafturi din lemn, se găsesc cele mai bune vinuri îmbuteliate de micii producători de vin, grupați în Asociația „Țara Vinului”. Unii consumatori preferă  vinul produs de către micii producători, iar concursul de vinuri al micilor producători din judeţul Alba a ajuns în 2019 la a 7-a ediție. De altfel, în Europa, se poate constata că ia amploare din ce în ce mai mare producerea artizanală, sănătoasă, fără aditivi şi conservanţi a celeilalte băuturi populare – berea.

Managementul deșeurilor

O soluție viabilă pentru managementul deșeurilor o constituie platformele subterane. Acestea pot fi utilizate eficient, au acces cu card, similar celui utilizat la intrările de bloc, nu sunt condiționate de existența unei rețele de canalizare sau de distanța minimă legală de 10 metri față de ferestrele imobilelor, reduc substanțial costurile de întreținere (prin eliminarea containerelor cu capac, limitarea acțiunilor de deratizare, rezistență îndelungată în timp și risc zero de vandalizare) și, de asemenea, reduc suprafețele afectate de prezența lor.

Eficiența energetică

Având în vedere procentul însemnat al consumului energetic de care este răspunzător mediul construit este necesară sprijinirea operaţiunilor de reabilitare termică a clădirilor de locuinţe din cartierele de blocuri, în cadrul operaţiunilor de regenerare urbană, optimizarea sistemului de distribuție a agentului termic, modernizarea sistemelor publice de iluminat, cu efecte asupra diminuării poluării mediului.

Managementul transportului motorizat public și personal

Deficitul locurilor publice de parcare duce la supraaglomerarea traficului în zona centrală şi afectează calitatea spaţiilor publice scăzându-le atractivitatea, atât pentru turişti, cât şi pentru localnici. Este necesară realizarea de parcaje publice multietajate în vederea decongestionării străzilor în zona centrală. Parcajele din cartierele de locuinţe colective trebuie grupate în structuri compacte, gen parcaje colective de cartier, platforme sau palete de parcare, având între unul şi trei nivele. Astfel se pot elibera suprafeţe semnificative de teren pe care pot fi realizate amenajări necesare locuitorilor din cartiere, cum ar fi spaţii verzi sau locuri de joacă. Parcajele de cartier au avantajul preţului mai redus faţă de cele publice din zona centrală. Mai mult decât atât, soluţiile tehnice de realizare a acestora sunt foarte flexibile şi permit utilizări multiple, cum ar amenajarea pe acoperişuri a unor terenuri de sport.

Pentru fluidizarea traficului este necesară realizarea de pasarele/pasaje subterane de traversare a unor artere majore.

Pentru a fluidiza traficul, dar și pentru a reduce poluarea este necesar să se asigure transportul preşcolarilor şi şcolarilor cu microbuzele în cele mai sigure condiții. Cu ajutorul unor chestionare se va stabili unde sunt necesare astfel de linii de transport dedicate și apoi fezabilitatea acestora va fi probată prin proiecte pilot. Cu aceste mijloace de transport vor circula numai copiii și însoțitorii acestora iar siguranţa trebuie asigurată de Poliţia locală.

Managementul traficului nemotorizat. Biciclişti și pietoni

Pentru reducerea factorilor de poluare locuitorii municipiului trebuie mobilizați să folosească pentru deplasarea către locurile de muncă, agrement sau spațiile comerciale, sisteme alternative precum biciclete sau mersul pe jos. Pentru aceasta este nevoie de reţele de piste pentru biciclete la nivelul întregului oraş precum și de facilităţi publice pentru parcarea bicicletelelor (rasteluri, spaţii acoperite), în principal în zona centrală a oraşului şi în zona de acces a instituţiilor publice.

Pentru a încuraja deplasarea pe jos este necesară creşterea gradului de siguranţă a pietonilor. Având în vedere că majoritatea instituţiilor publice se afla în centrul oraşului la distanţă relativ mică unele de altele este necesară crearea unei zone pietonale extinse pentru a reduce accesul auto pe anumite străzi şi rezervarea acestora pentru traficul pietonal. Pentru a implementa această măsură este necesară crearea unor parcări noi, supraetajate, în zona din strada Ardealului unde a funcţionat piaţa Centru în perioada de reabilitare. Datorită numeroaselor accidente, unele dintre ele mortale, este necesară iluminarea şi monitorizarea video a tuturor trecerilor de pietoni de pe străzile I.C. Brătianu, Ardealului, Tudor Vladimirescu (până la intersecţia semaforizată cu bd. Republicii), Calea Moţilor (până la intersecţia de la Kaufland). Tot pentru siguranţa pietonilor este necesară monitorizarea video şi a principalelor sensuri giratorii de la Magazinul Unirea, BCR, de la intersecțiile Calea Moţilor cu Str. Nicolae Bălcescu, Calea Moţilor cu Bd. Horea precum şi fluidizarea acestora prin mutarea trecerilor de pietoni la o distanţă de 50-100 m de sensul giratoriu.

Măsuri pentru reducerea poluării aerului

1. Măsuri individuale, e nevoie, cert, de intervenția autorităților.
   • Utilizarea transportului public în locul mașinii personale, măcar câteva zile pe lună.
   • Reducerea numărului de mașini particulare care circulă spre locul de muncă prin ocuparea tuturor locurilor din aceste mașini.
   • Utilizarea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună (circuitul exhaust gas recirculation(EGR) activ, anvelope umflate corect, plăcuțe de frână ecologice, etc.) O singură mașină cu sistemul de recirculare a gazelor scos poluează cât zeci de alte mașini
   • Limitarea numărului de călătorii cu mașina la cele esențiale(ex. mers pe jos la cumpărături, etc.)
2. Măsuri pe care autoritățile le pot lua în termen de maximum 6 luni
   • Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor(reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului)
   • Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor (reduc poluanții în suspensie cu 15-60% la nivelul trotuarului, în funcție de poluant – noxe, PM2,5, PM10 etc.)
   • Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a mașinilor de tăiat iarba pe benzină și înlocuirea lor cu cele electrice
   • Monitorizarea, interzicerea, și pedepsirea arderii resturilor vegetale atât în oraș cât și în satele înconjurătoare
   • Intervenții în trafic pentru identificarea mașinilor neconforme și pedepsirea proprietarilor
   • Amplasarea de senzori de măsurare în timp real a calității aerului, atât în zonele cu trafic aglomerat, cât și în cele rezidențiale. O strategie urbană anti-poluare trebuie să fie construită în baza unor date reale. Ca să acționăm trebuie să înțelegem care sunt zonele cele mai poluate ale unui oraș. Când orașul Beijing a decis să lupte cu poluarea generată de trafic a crescut numărul de stații de monitorizare a calității aerului de la 35 la peste 1000. In România, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, responsabilă pentru rețeaua de monitorizare a calității aerului, încearcă din răsputeri să ascundă aceste date. Orașele din țara noastră au un număr prea mic de stații de monitorizare a calității aerului, iar multe dintre stații fie sunt amplasate în zone irelevante(de exemplu, în parcuri), fie au senzorii nefuncționali
3. Măsuri mai complexe dar care pot fi luate de autorități în termen de 6 luni – maximum doi ani
   • Monitorizarea atentă a șantierelor de construcții și a intervențiilor în infrastructură, pentru că praful rezultat de aici rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice.
   • Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de tufe care sunt verzi tot anul, care să reziste în umbra clădirilor. Capacitatea acestora de a reține și filtra praful este mult mai mare decât a banalului gazon și, în plus, sporesc biodiversitatea
   • Construirea de parcări etajate și transformarearea spațiilor betonate dedicate parcării în parcuri.
   • Realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice care să traverseze orașul pe arterele sale principale pentru a reduce deplasările cu mașina pe distanțe mai scurte de 5 kilometri.
   • Reconfigurarea traficului de tranzit pentru a ocoli orașul. Aici este nevoie de o strategie a Ministerului Transporturilor, pentru că primăriile nu au capacitatea financiară să execute astfel de proiecte pe cont propriu.
   • Reconfigurarea orașului pentru a permite pietonalizare crescută în zonele de atracție locală(nu doar în centrul orașului)
   • Reconfigurarea bulevardelor pentru a favoriza transportul public în comun, deplasarea cu biciclete și trotinete electrice, precum și lărgirea trotuarelor și a spațiilor verzi gândite ca barieră în calea poluării.

Avem nevoie de energia ta! Avem nevoie de ideile tale !

Pentru înscrierea în Partidul PLUS, te invităm să completezi online adeziunea la www.ro.plus/adeziune. De asemenea, ne poți vizita și la sediul  Partidului PLUS Alba, în Alba Iulia, pe str. Trandafirilor, nr16, în fiecare zi de joi, începând cu ora 19.00.

Reconstruim România împreună cu Dacian Cioloș, Vlad Voiculescu și întreaga echipă PLUS.