După Anul Nou, cel puțin pentru mine, e un reset. E o perioadă, albă, goală, rece, urmează și bune și rele în noul an. Să fim realiști. Așa că, având în vedere că povestea asta, pe care o scriu acum, în prag de Sărbători, o să apară imediat după, va pica la fix pentru mulți dintre voi. Acum totul e colorat în alb și roșu, numai Moși Crăciuni ne înconjoară însă, poate pentru prima dată în viață, simt că Sărbătorile parcă nu mai sunt așa cum erau. Sau poate că așa erau, însă eram eu inconștient. Beat de feerie, încornjurat de reni, naiba știe, însă parcă Sărbătorile astea îți paralizează simțurile. Ai de luat cadouri, de făcut curățenie prin casă, de bucurat copiii (ei bine, ăsta e lucrul care conteaza cel mai mult). Nicidecum timp pentru a vedea ce se întâmplă în jurul tău. Ce simți când ești îndrăgostit sau când ai încredere în prieteni, în cunoștințe care îți dorești să îți devină prieteni. Pentru că d-ăștia ai nevoie, ca de apă. Dumnezeu știe ce simți sau Dumnezeul din tine știe. Ideea e că îți pui toată încrederea și speranța în ei și apoi, ca un balon, se sparge totul. De multe ori mergi înainte, zici “dă-l dracu’, e doar un balon, îmi găsesc altul” dar, la un moment dat, poate ți s-a întâmplat să te gândești: “da’ câte baloane d-astea să mai găsesc, îmi stric banii pe prostii. În fine, ideea e că apare unu’ care, la un moment dat, îți dă o țeapă și tu te miri cum Dumnezeu ai reușit să îți scoți fundul din ea și să mergi (ce-i drept, mai crăcănat o perioadă) înainte. Hei, poate că îs eu Stan Pățitu’ dar, zic și eu, măcar să știi că mai e unu’ fraier care și-a luat-o și apoi a reușit să meargă înainte. Poate că-s eu mai obosit decât altădată, poate că îs mai mâhnit ca de obicei dar, sincer, mă așteptam ca oameni din jurul meu, oameni cărora le-am acordat tot creditul, să nu mi se înfațișeze în halul ăsta. Vorbim, povestim, zâmbim când povestim, dau tot ce pot pentru tine, te ajut necondiționat. Oricând, oricum, în orice situație iar tu, dragul meu, ce faci? Te simți bine de Sărbători? Eu da, tu cum te simți bine cu tine însuți de Sărbători? Cu ce ai împodobit bradul? Ok. Asta a fost introducerea. Cam lungă dar, deh, se putea și mai lungă. Unde doream să ajung? da: să fim buni! Nu numai de Crăciun. Aia cu “mai ales de Crăciun” e vrăjeală de marketing și nu se pune. Să fim cinsitiți cu noi înșine, înainte de a fi cu ceilalți. Altfel nu se poate. Să nu ne mai victimizăm și crucificăm pe Facebook, pentru a primi compasiunea și aprecierea “prietenilor”, folosind citate pompoase. Deja miroase a campanie electorală, și nu miroase deloc bine. Vrei ceva și faci tot ce îți stă în putință să obții. Pentru ceea ce tu vrei inventezi o mie de scuze, ca să poți dormi noaptea. Dar, îmbătat de aerul puterii și dorinței, ești rău și nociv, pentru mine și restul. Îi rănești pe ceilalți, pe tine însuți, dar nu îți dai seama decât prea târziu. Deci, hai să fim puțin cinstiți cu noi înșine și să ne întrebăm: ceea ce fac eu acum, rănește? Trebuia să îmi pese de cel de lângă mine? Sau e vorba numai despre mine? Mă întristez când oameni din preajmă, cărora le-am acordat tot creditul, încep să împroaște cu noroi, la prima ocazie când nu ești atent. Eu îmi văd de drum, Dumnezeu e lângă mine. Și știu că, niciodată, nu aș face ceva premeditat ca să îl rănesc pe cel de lângă mine. Fac și eu greșeli, dar am învățat să le recunosc. Dar să te rănesc cu voință, să te lovesc când ești jos, nu! Mai bine mă aplec și plângem împreună. E mai bine așa. Trezește-te prietene! Nu te mai minți pe tine și pe cei din jur. Ți se înnegrește sufletul și e păcat. Să ai un An Nou mai bun, resetează-te și devino Om!
Aceste gânduri v-au fost oferite de Andrei Dineț și Aristocrat Boutique www.aristocratboutique.ro
facebook: Aristocrat Boutique Alba Iulia
Fii primul care comentează