Inegalabilul Ghețar Scărișoara ofera teme deosebite de cercetare. De curând s-a efectuat o cercetare reprezentând dozarea radonului în această peșteră. Practic s-au instalat diverși senzori pentru dozarea radonului în această peșteră. Asociația Speologică Sfinx a oferit sprijin tehnic pentru acces în Rezervația Mare a acestei peșteri. Dificultatea realizării de cercetări în rezervațiile Ghețarului Scărișoara constă în faptul ca ele se afla la peste 60 m adâncime. Accesul până acolo se face numai pe coardă, și cu destul de mult efort fizic. Peșterile reprezintă un teren extraordinar de cercetare. De curând între Facultatea de Biologie și Geologie și Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș Bolyai a început o colaborare care vizează studiul concentrațiilor de radon în câteva peșteri din România. Radonul este un element radioactiv care se formează prin dezintegrarea radioactivă a elementelor din seria Uraniului, elemente care se găsesc din belșug în rocile vulcanice în primul rând , roci care apar în zonele cu peșteri, în jurul peșterilor, la adâncime, iar pe rețeaua de fisuri, radonul care este un gaz incolor, inodor, se ridica și în spațiile închise se acumulează. Ca urmare pentru speologi care intră și ies nu este un mare pericol, însa acolo unde au de a face cu peșteri turistice, unde personalul administrativ, ghizii și alții care intră și petrec mai multe ore în interiorul peșterii, prezența radonului într-o concentrație ridicată poate să aiba un efect nociv, și rezultatul cel mai nociv ar reprezenta dezvoltarea în timp a cancerului la plamâni. “Până să ajungem acolo trebuie sa știm cam care este concentrația, iar pentru aceasta în cadrul acestei colaborări am selectat 7 peșteri din Romania, am selectat peșteri turistice, peșteri neturistice, am selectat peșteri orizontale cu ventilatie bidirecțională sau unidirectională, am selectat peșteri descendente precum Izvorul Tăușoarelor, Ghețarul Scărișoara, acolo unde de la suprafață trebuie să cobori o sută, două sute, sau trei sute de metri, și unde te apropii de sursa prin care radonul ajunge în peșteră. Acești senzori pe care îi montăm, sunt de dimensiunea unei cutiuțe de film, ele sunt lăsate în interiorul peșterii în diverse puncte, la diverse distanțe și adâncimi, în sezon estival și în sezonul de iarna. Se bănuiește că între sezonul de vara și sezonul de iarna ar putea să existe diferențe în ceea ce privește acumularea, și aceasta se poate datora și procesului în sine de ridicare din adânc, și de acumulare în spațiul închis al peșterii, dar și datorită sistemului de ventilație al peșterii. Așa cum menționam am ales 7 peșteri. Ele sunt în partea central-vestică a României, din Munții Rodnei, Munții Pădurea Craiului, Munții Bihor, avem o peștera în zona Văii Cernei și Peștera Muierii. În fiecare din acestea am lăsat între 5 și 10 senzori pentru radon, care urmează să-i recuperăm, să developam filmul care este în aceste cutiuțe ca să vedem care este concentrația” au precizat cei care se ocupă de acest proiect
Fii primul care comentează