www.undesuntfilmelebune.ro. Nu, nu daţi click, liniştiţi-vă. Rămâneţi la articol, este interesant de citit.
Dacă va apărea un website de genul ăsta, eu voi fi membrul fondator sau cel puţin adjunctul lui. Pe bune, situaţia este chiar de cacao în acest moment. Şi „cacaoa”, deşi e pe ducă în domeniul filmelor, mai este înca mult şi se pare că, pe an ce trece, devine foarte multă. Si nu ştiu , nu ştiu de unde…de la Hollywood, poate? Ok, să trecem la treabă. Este vorba despre filme. Bune, mai puţin bune, pe scurt variind de la „monument de prostie” până la „capodoperă”, aşa cum un binecunoscut website de profil din România le clasifică. Iubesc filmele. Sunt nebun după ele, ştiu toate noutăţile din domeniu, sufăr, ca mulţi alţi albaiulieni, de lipsa unui cinematograf, în adevărata putere a cuvântului, în Alba Iulia. Dar, şi asta doare cel mai tare, lipsesc filmele bune. Filme care te fac să te gândeşti, să plângi în tine, să le iei în seamă în viaţa de zi cu zi, filme care să te ţină cu sufletul la gură chiar dacă nu au 1001 de efecte speciale fullultra3dhd. Şi sunt puţine. Relativ puţine la număr în comparaţie cu mizeriile care se aruncă pe piaţă. Iubesc filmele. Mai nou, filmele europene. Sunt mândru de ele pot să spun. Şi în ultima vreme le „vânez” cu mare atenţie. Şi sunt de-a dreptul impresionat de ele. Comparativ cu ce se produce acum la Hollywood sunt undeva la câţiva kilometri mai sus si se „uită” cu milă şi ironie la ceea ce „produc” prietenii noştri de peste ocean. Să dau un scurt exemplu: „The girl with the dragon tattoo”. Oau, nota 8 pe imdb, superfilm, super acţiune. Are la bază un roman european după care se făcuse deja seria de filme Millenium. Vizionaţi filmele în varianta europeană si apoi pe cel american. Sunt curios dacă aveţi răbdare să mai vizionaţi şi varianta americană Holy Moly. Eu, personal, nu am putut face asta, sincer, am adormit la el şi nici măcar nu eram obosit. Degeaba efecte speciale cu duiumul, imagini spectaculoase, acţiune şi iar acţiune. Nu se compară. Încă un film bun: „Hodjegerne (Headhunters)”. Merită vizionat, este genial. Aştept „US version”. Şi o să apară cu un nume sonor în rolul principal. Mark Wahlberg, se pare că. Buget? Fără numar… Nu mai vorbesc de filmul românesc. Mi-ar trebui încă vreo două pagini pe care promit că vi le dedic într-un articol viitor. Dragă privitorule de filme care ai crescut ca şi mine cu „Rambo”, „Terminator”, „Indiana Jones”, „Alien”, „Shawshank Redemption”, „Pulp fiction”, filme americane în majoritate, şi lista poate continua…gândeşte-te ce filme de anul acesta te-au impresionat în ultima vreme. Hmmm, te gândeşti cam mult, nu-i aşa? Eu încă mă gândesc şi pot să spun că pe anul ăsta, pâna acum, sunt puţine, le pot număra pe degete. Şi nici măcar unul nu este produs de unchiul Sam. Ce se intamplă oare? Bugete de zeci de milioane de dolari pentru un film plin de clişee, de efecte speciale care produc cel mult un „oau”? Merită? Eu sper să nu merite, sper ca oamenii să vrea mai mult, însa calificativele de pe marile website-uri de film sunt mari. Trist de mari? Ce înseamna asta? Sunt filme făcute pe măsura privitorului? Vă las pe voi dragi iubitori români de film să cautaţi filme bune şi să vă bucuraţi de ele. Eu, până atunci, mă duc să văd „Prometheus”. Să văd dacă americanii au reuşit să distrugă Alien.
Acest articol v-a fost oferit de Aristocrat Boutique

daca nu ai reusit sa gasesti cele cateva zeci de bloguri romanesti si serioase, vina iti apartine