Suntem de peste un deceniu în Uniunea Europeană. Dezvoltarea sănătoasă și durabilă implică și o îmbunătățire a mentalităților.
”Pentru perioada 2007-2013, în Regiunea Centru, gradul de absorbție a fondurilor europene a depășit 82%, iar pe noul Program Operațional Regional sunt depuse peste 800 de proiecte în valoare de peste 1 miliard euro!”
Interviu cu domnul Simion Crețu, Director general ADR Centru
Stimate domnule Director general, a trecut deja euforia împlinirii unui deceniu de când suntem membri UE. Am dori să vorbim despre efectele economice ale aderării noastre, după 1 ianuarie 2007. Multe voci spun că efectul nu este cel așteptat și că există încă multe probleme și reticențe!
Au trecut, într-adevăr, zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană. Pot să spun că, din punct de vedere procedural, atunci am fost nepregătiți. Din păcate, multe ezitări și stângăcii întâmplate de-a lungul anilor, au dovedit că încă nu ne știm comporta ca un stat cu adevărat european, Dar, ceea ce este mai important, este faptul că ultimii ani arată că acum suntem mai experimentați, ca țară, cu mecanismele europene. Concret, în ciuda tuturor dificultăţilor, eşecurilor şi neîmplinirilor, România şi românii au progresat semnificativ în ultimul deceniu.
Vorbesc de indicatori, de date statistice, de cifre relevante din punct de vedere european. O să spuneți, poate, că statistica nu ține de foame, dar, în esență, este vorba de lucruri pozitive, care au dus la creșterea globală a calității vieții. În primul rând, diferenţa dintre banii plătiţi drept contribuţie națională la bugetul Uniunii şi cei primiţi drept fonduri de coeziune sau subvenţii pentru agricultură. De la data aderării şi până la începutul acestui an am primit în plus față de cât am dat, cu circa 25 de miliarde de euro. Greutatea apare atunci când discutăm despre creșterea acestui excedent, dacă vom reuşi să depăşim nivelul de absorbţie din exerciţiul financiar 2007-2013.
Concret, dacă ne referim global la Regiunea Centru, prin toate programele operaționale de finanțare europeană nerambursabilă, derulate la nivel regional în perioada 2007-2013, au fost implementate peste 12.000 proiecte, a căror valoare totală este de peste 6 miliarde euro, din care au fost atrase fonduri nerambursabile de peste 3,7 miliarde euro.
Ce avantaje avem că aparținem acestui spațiu european?
Cel mai important indicator care se ia în calcul atunci când vorbim de finanțare și de puterea unei țări și care spune multe despre drumul parcurs de economia noastră, este Produsul Intern Brut. În 2006, înainte de aderare, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat cu puterea de cumpărare era de numai 39% din media UE. În 2015, a ajuns la 57% din media europeană şi așteptăm confirmarea că, pentru 2016, este corectă estimarea de 58%. Așa că, vorbim de cea mai mare creştere înregistrată în ultimii ani în rândul statelor-membre. Pentru comparație, putem spune că, Bulgaria a reuşit să urce de la 38% la numai 47% din media UE, Croația a cam stagnat la 58%, iar Slovenia a scăzut de la 86% la 83%. Bun înțeles, sunt și state care s-au dezvoltat mai mult, cum ar fi Polonia, Lituania și Cehia, dar evoluția noastră a fost una foarte bună. În mare parte datorită fondurilor europene absorbite, dar nu numai. Dacă vorbim în cifre exacte, creşterea PIB per locuitor este evidentă, de la 4.600 de euro în 2006 la circa 8.100 de euro în 2015, în sume brute şi de la 9.700 la 16.500 de euro, în sume ajustate cu puterea de cumpărare. Tot pentru comparaţie, Bulgaria a pornit tot de la acelaşi nivel (9.300 de euro) în 2006 şi a reuşit să ajungă doar la 13.600 de euro în 2015.
Concret, românii au ajuns cu mai mulți bani acasă, deoarece salariul mediu net a crescut de la 866 lei (adică vreo 246 euro) în 2006, la mai mult de 2.100 lei (respectiv 468 de euro) în octombrie 2016. Avem de-a face, aşadar, cu o creştere de circa 90%, în euro. Nu putem face comparație, pentru că avem date numai despre salariile medii brute pentru statele din jur. Știm că salariul mediu brut în Bulgaria a crescut într-un ritm mai accelerat decât la noi, respectiv de la 368 la 954 de leva. În euro, creşterea este de 159%. Datele indică faptul că mai rău a fost în Ungaria, unde salariul mediu brut lunar s-a majorat de la 171.000 de forinţi în 2006, la 248.000 forinţi în 2015. Echivalat în euro la cursul de schimb din fiecare an, evoluţia salariilor ungurilor este de numai +23%.
Economia românească s-a dezvoltat datorită fondurilor nerambursabile, sau datorită legăturilor economice cu piața comună europeană?
Economia românească s-a conectat mult mai bine la economia globală. De exemplu, în 2006 exportam mărfuri în valoare de 25,8 miliarde euro şi importam mărfuri în valoare de 40,7 miliarde de euro. În 2015 am atins valoarea de 54,6 miliarde euro pentru exporturi, practic peste 110% mai mult decât în urmă cu zece ani! Balanța comercială s-a îmbunătățit, pentru că la importuri avem 62,9 miliarde de euro, adică doar cu 54% mai mult. Tendința este de a nu mai fi atât de dependenţi de furnizorii din străinătate. Specialiștii susțin că, în fiecare an, exporturile, dar şi importurile, devin tot mai axate pe produsele cu valoare adăugată mare. Adică nu mai vindem doar materii prime sau produse executate în regim de lohn, ci, mai degrabă, maşini și echipamente. În plus, cererea locală devine tot mai orientată spre tehnologie.
Dacă vorbim, de investiţiile străine, față de finalul anului 2006, când soldul acestora era de peste 34 miliarde euro, la sfârșitul anului 2015 soldul investițiilor străine în România a depășit 64,4 miliarde euro. Deoarece au intrat peste 30 miliarde euro în România, în acești ani, înseamnă că, în medie, investitorii de peste hotare au adus în ţară câte trei miliarde de euro net, anual. Lucru care dovedește că, dacă am atras fonduri europene, au venit și investițiile directe în mediul privat.
Ce au însemnat acești ani pentru Regiunea Centru?
Ultimul deceniu arată bine și pentru regiunea noastră. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru susține permanent dezvoltarea Regiunii Centru, printr-o gestionare corectă și transparentă a fondurilor nerambursabile europene și guvernamentale, alocate celor șase județe ce o constituie: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. De-a lungul timpului am făcut și facem în continuare tot ceea ce depinde de instituția noastră pentru a sprijini potențialii solicitanți de fonduri ca să-și pregătească proiecte bune, ce respectă condițiile din ghidurile de finanțare. Suntem la dispoziția celor ce doresc fonduri nerambursabile, a celor ce ne adresează întrebări pentru a informa corect publicul larg, dar și a oricărui cetățean care ne sesizează diverse probleme. Am văzut în acești zece ani că îmbunătățirea colaborării dintre instituții este condiția obligatorie în munca noastră și încercăm mereu să găsim căile prin care ne putem sprijini partenerii, astfel încât să transformăm cererile de finanțare în proiecte contractate și să îmbunătățim nivelul de dezvoltare al regiunii, să creștem gradul de bunăstare și de siguranța, atât al cetățenilor, cât și al celor ce tranzitează regiunea.
Între anii 2007-2015, am coordonat implementarea Programului Operațional Regional și a unor componente din cadrul Programul Operațional Sectorial pentru Creșterea Competitivității Economice. Ca urmare a activității noastre, în toate județele Regiunii Centru se pot vedea acum proiectele de dezvoltare locală și regională realizate cu finanțare europeană, de care beneficiem cu toții, fie proiecte de îmbunătățire a drumurilor, a infrastructurii școlare, de sănătate sau turistică, fie proiecte de dezvoltare a orașelor și a mediului de afaceri, implementate prin ADR Centru. Aceste proiecte depășesc ca număr cifra de 1300 și au o valoare totală de peste 1,1 miliarde euro, fiind finanțate în principal pe POR 2007-2013, dar și pe POS CCE. Și, mai este un aspect foarte important: Gradul de absorbție al fondurilor europene. În Regiunea Centru, pe Programul Operațional Regional, 2007-2013, acest grad de absorbție a depășit 82%, iar pe programul de competitivitate, POSCCE, absorbția fondurilor alocate a depășit 93%. Pentru noul POR 2014-2020, în luna aprilie 2017 am fost prima Agenție din țară care a avut primul proiect contractat la nivel național. Până la 31 iulie 2017, la nivelul Regiunii Centru s-au depus pe POR 2014-2020, un număr de 807 proiecte, a căror valoare totală este de 1,056 miliarde euro și din care 512 au rămas în etape de selecție. Până în 17 august 2017, un număr de 23 de proiecte au fost contractate la nivelul regiunii, cu o valoare totală de peste 377 milioane lei. Situații la zi cu proiectele depuse și contractate pe POR 2014-2020 regăsiți pe pagina de internet dedicată acestui program la nivel regional și coordonată de ADR Centru, respectiv www.regio-adrcentru.ro.
La nivelul județului Alba situația este mai bună, sau mai rea decât față de alte județe?
Județul Alba ocupă o poziție bună între județele regiunii și chiar la nivel național, fiind între primele 11 din țară, dar după Brașov și Sibiu, în privința PIB pe locuitor. Putem spune că în județul nostru, prin toate programele finanțate din fonduri europene în ultimii 10 ani, au fost derulate peste 2000 de proiecte, dintre care peste 170 au fost coordonate de către ADR Centru. Valoarea totală a celor 2000 de proiecte depășește 3 miliarde euro, ceea ce înseamnă că județul Alba a atras resurse importante pentru dezvoltare. Vreau să subliniez că, datorită investițiilor în infrastructura de transport, rutieră și pe calea ferată, regiunea noastră și în special județul Alba vor avea o poziție privilegiată și o conectivitate foarte bună cu alte regiuni europene. Astfel, vor putea fi valorificate mult mai bine rezultatele celorlalte investiții, social-economice sau edilitare și, până la urmă, vom putea constata direct creșterea calității vieții.
Care este estimarea dumneavoastră pentru viitorul Regiunii Centru?
Ne continuăm activitatea pentru dezvoltarea Regiunii Centru. Prin Programul Operațional Regional 2014-2020 avem fonduri nerambursabile alocate de peste 800 milioane euro, ce reprezintă, care vor fi investiți în proiecte de reabilitare termică și eficiență energetică, proiecte de finanțare a firmelor private, de dezvoltare a infrastructurii rutiere, de regenerare și dezvoltare a obiectivelor istorice și a stațiunilor turistice, dar și proiecte ce vizează dezvoltarea orașelor, de modernizare a infrastructurii sanitare și sociale, proiecte pentru susținerea dezvoltării comunităților marginalizate și a infrastructurii educaționale. Din păcate, în cursul anului trecut au fost unele sincope procedurale, pe care sperăm să le fi depășit și să lucrăm într-un cadru mai clar.
Totuși, ceea ce ne spun partenerii noștri externi este faptul că o dezvoltare sănătoasă este bine prognozată și atent coordonată. Poate că percepția cetățenilor este puțin diferită, deoarece au așteptări reale pentru a li se îmbunătăți condițiile de viață. Dar, în general, calitatea vieții în regiunea noastră a crescut, inclusiv datorită faptului că s-au realizat multe investiții cu resurse europene, care altfel nu ar fi putut fi făcute. Este evident însă că nu totul se poate face peste noapte. La fel cum este evident și faptul că mai este mult de muncă, pentru îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor publice.
La nivel global, publicația ”The Economist” estimează că România va încheia 2017 cu un deficit bugetar de 3,2% din PIB şi o rată a inflaţiei de 2,2%. România ar trebui să înregistreze în acest an un nivel al PIB/locuitor de 10.335 dolari, la valoarea nominală, şi de 24.780 dolari, valoare ajustată la paritatea puterii de cumpărare. Astfel, România ar trebui să aibă o creştere economică de peste 3,4%, cea mai mare din Europa şi va fi urmată, din acest punct de vedere, de Turcia (3,3%), Bulgaria (3,2%) şi Irlanda (3%). Comparativ, Polonia ar urma să înregistreze un avans economic de 2,9%, Ungaria – de 2,4%, iar Cehia – de 2,5%. Marile economii ale continentului vor înregistra creşteri modeste, de maxim 1,3% în Germania şi doar 0,6% în Marea Britanie.
Economia României a accelerat în al doilea trimestru din 2017, înregistrând un avans de 5,9%, față de aceeași perioadă din 2016, arată estimările recente ale Institutului Național de Statistică. Din punctul de vedere al indicatorilor economici, suntem la acelaşi nivel de dezvoltare cu economia Rusiei, care va atinge anul viitor un nivel al PIB/locuitor de 10.119 dolari la valoarea nominală şi de 25.320 dolari la paritatea puterii de cumpărare. Doar că rușii se poate să o ducă mai rău decât noi, ținând cont de tendințele politice actuale…
Ca să concluzionez, previziunile ne sunt optimiste, dar așteptăm să vedem efectul măsurilor guvernamentale, deoarece experiența noastră de cetățeni europeni ne demonstrează deja că nu numai fondurile care au venit direct din Europa au făcut diferența, ci schimbarea mentalității noastre, creșterea responsabilității administrative și conștientizarea apartenenței noastre la spațiul comun european.
Fii primul care comentează