Lângă satul Casa de Piatră, comuna Arieșeni, județul Alba, se află peștera Vârtop. În această peșteră, în anul 1974, a fost descoperita, de o echipa condusa de profesorul dr Iosif Viehmann, “Sala Pasilor” în care au fost desoperite urme pietrificate ale “Omului de Vartop”.
La venerabila vârstă de 88 de ani, profesorul Viehmann, cercetător pricipal la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” Cluj (în prezent pensionat), ne povestește despre descoperirea urmei: “Deasupra, în tavan e o gaură. Știu că am doi alpiniști desăvârșiți de la Clubul Universitar Cluj, pe care îi rog să-mi mijlocească trecerea prin strâmtoare, prin găurica din tavan. Nu termin bine parcursul peșterii cu studenții, și cei doi vin victorioși: ”Domnule Profesor puteți trece”. Acum cum urcăm? Ei fiind alpiniști urcă ca un paianjen. Studentul Ioan Bucur, astăzi membru corespondent al Academiei Române, un important profesor de geologie al Univesității Babeș Bolyai, face pentru mine o scară a măgarilor (…). Eu hotărăsc să scoatem o bucată mare de ”lapte de piatră concreționat”. Cu toate precauțiile 
eșantionul a crăpat foarte puțin, și în margine de imagine. Urma este obiect de tezaur în colecția de formațiuni a Institutului de Speologie din Cluj, pentru că este prima urmă descoperită cu desăvârșire și siguranță în carstul sau în peșterile României. Cea mai perfect conservată urmă antropologică din peșterile Terrei.” Urma are 22 cm lungime si 10,6 cm latime iar degetul mare fiind mai departat de celelalte degete cu 1,6 cm , se presupune că el putea “apuca” obiecte cu piciorul dupa cum o pot face maimutele. Inaltimea sa nu depasea 146 cm. Dupa descoperire, in urma cercetarilor realizate de Iosif Viehmann împreună cu antropologul Cantemir Rișcuția, acesta a stabilit ca este vorba de un om de neanderthal. Faptul că ”Sala Pașilor” nu se află pe parcursul turistic și este greu accesibilă, existența ei a rămas necunoscută speologilor amatori. Dl Profesor Doctor Bogdan Onac, cercetător pricipal la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” Cluj, în prezent profesor la Univesity of South Florida – Statele Unite, ne relatează: ”la momentul descoperirii, pentru că era unicat, colegul Viehmann a decis să o scoată afară, pentru a o păstra și studia în Muzeul Racoviță al Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” Cluj. Peste timp s-a dovedit că a fost o decizie foarte bună, pentru că în 1995, când vroiam să ne ducem cu colegi din străinătate să vadă urma de vârtop, am constatat că ce mai rămăsese, respectiv un călcâi și partea din 
față a piciorului, au fost trei urme în total, au fost scoase afară cu ajutorul unui fierăstrău electric și ca urmare pștera fiind vandalizată nu mai era nimic de văzut în ea. Ca urmare, faptul că astăzi avem în Muzeul Institutului de Speologie această urmă completă a ”omului de vârtop”, este o bucurie și de asemenea un material de studiu. Din momentul descoperirii și până în anul 2005 au fost făcute numeroase presupuneri privind vârsta omului care s-a plimbat în peștera Vârtop. Presupunerile au venit pe baza măsurătorilor lungimii urmei, lățimii urmei, adâncimii și așa mai departe. S-au vehiculat vârste între 18000 și 80000 de ani fără o bază de datare radiometrică ci pur și simplu pe analiză antropologică. Urma a fost lăsată într-un material moale, ceea ce speologii și mineralogii cunosc sub numele de ”montmilh”. Omul a călcat și a rămas această amprentă. (…) Cea ce este foarte interesant și important pentru noi este că după ce omul a plecat din locul respectiv, peste urmă, din tavan a început să picure apă, și a început formarea unei mici stalagmite. Începând de prin 1993 am început să lucrez în laboratorul de datare Uraniu-Thoriu a Universității din Bergen Norvegia, cu profesorul Stein-Erik Lauritzen. Am apelat la prezența acestei bucățele de stalagmită. Am datat baza stalagmitei la 62000 de ani, ceea ce înseamnă că urma nu putea fi mai recentă de 62000 de ani. Este prima urmă de neanderthalian care a fost datată direct prin metoda Uraniu-Thoriu.” Ulterior întrucat în Cluj se adusese un tomograf performant cu acesta s-au realizat secțiuni imagistice prin urmă și s-a constatat că momentul în care omul de neanderthal a pașit și a lăsat urma a fost în urmă cu 62000 ani, ulterior aceasta urma umplandu-se cu alt material in periaoada mai recentă. Urma este cea mai veche amprentă plantară conservată de om de neanderthal din lume. Au fost descoperite oase și resturi ale culturii omului de neanderthal care sunt mai vechi de 62000 de ani, dar aceasta este cea mai veche amprentă plantară. În prezent Peștera Vârtop este accesibilă turiștilor, în grija Administrației Parcului Natural Apuseni.
Dr Ciubotărescu Cristian
Președinte A.S.Sfinx Gârda
Fii primul care comentează