Fiecare dintre noi suntem în situația de a ne desfășura activitatea de zi cu zi fie din postura de angajat fie din postura de angajator sau reprezentant al conducerii, în cazul firmelor sau instituțiilor de dimensiuni mai mari. În acest context, se pot scoate în evidență principalele neajunsuri sau dezavantaje pe care le conștientizăm fiecare dintre noi, dar, gândindu-ne obiectiv, și avantajele cu care ne-am obișnuit. Locul de muncă ideal ne oferă perspectiva de a merge cu drag la muncă, de a face parte dintr-un colectiv în care să fii apreciat și să îți pui în valoare cunoștințele și abilitățile profesionale dobândite, de a te bucura de siguranța și confortul continuității și perspectivei de dezvoltare în plan profesional, respectiv de a fi remunerat corect, pe baze obiective comparativ cu eforturile depuse și rezultatele obținute în activitatea realizată.
Din perspectiva angajatorului, angajații trebuie să presteze munca de care ei au nevoie pentru a obține rezultatele așteptate, pentru a face față comenzilor, cerințelor clienților și de a obține profitul, care consideră că li se cuvine. Astfel, angajații sunt văzuți din perspectiva cifrelor: cât aduce fiecare angajat din perspectiva rezultatelor obținute și cât cheltuim cu angajatul respectiv, din perspectiva cheltuielilor pe care le are angajatorul. Angajatul perfect apare astfel ca persoana care poate răspunde oricărei cerințe care se ivește pe parcursul unei zile de muncă obișnuită, fără să ne gândim dacă are legătură sau nu cu pregătirea acesteia, cea care ajunge la timp la locul de muncă și pleacă ultima, pe care nu o deranjează să rămână ore suplimentare chiar dacă o anunțăm în ultimul moment, și care nu are pretenții salariale ridicate, pentru că astfel reducem costurile.
Din perspectiva angajatului, angajatorul ideal este cel care ne oferă posibilitatea de a ne face activitatea fără a pune presiune, respectiv fără să existe exigențe, fără să avem comparații sau evaluări pentru rezultatele obținute, care ne garantează un salariu corespunzător, care nu este interesat de momentul în care venim la lucru sau plecăm de la lucru sau de câte pauze avem nevoie, care oferă avantaje suplimentare (bonuri de masă, tichete de vacanță, mașină personală etc.) și care plătește la timp salariul.
Provocarea din perspectiva angajatului este aceea de a reuși să îți faci activitatea, sarcinile pe care le ai conform postului pe care îl ocupi, să te integrezi în colectivul din care faci parte și pe care îl influențezi prin activitatea desfășurată, iar la finalul unei zile obișnuite să pleci cu gândul că ți-ai îndeplinit sarcinile în cel mai bun mod posibil. Provocarea angajatorului este aceea de a oferi un cadru obiectiv în care angajații să își desfășoare activitatea, siguranța locului de muncă și perspective de dezvoltare profesională într-un mediu în care sunt apreciate obiectiv rezultatele, munca depusă și seriozitatea fiecărui angajat. Poate, dintr-o astfel de perspectivă, se va reduce și fluctuația angajaților la nivelul firmelor. Astfel, angajatul ar trebui să fie perceput ca persoana care se integrează într-o echipă și se dezvoltă odată cu firma respectivă, nu doar ca o cheltuială cu salariul datorat de angajator.
Ionela Gavrilă-Paven,
Conf.univ.dr. Facultatea de Științe Economice, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Domenii de interes: economie-economie europeană-dezvoltare regională
Membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Filiala Alba
Fii primul care comentează