20 mai 1914 – 20 mai 2025. Se împlinesc astăzi 111 ani de la nașterea celui mai important om politic român de după decembrie 1989, reper moral într-o lume politică plină de minciună și trădare.
A vorbit și a acționat până la moartea sa pentru principiile și valorile adevărate, pe care a fost construită această nație și acest popor.
„N-ați fost nici șef de stat, nici ministru, nici comandant al armatei, nici academician și nici măcar ambasador. Dar n-ați avut nevoie de aceste titluri pentru a vă face un nume recunoscut și respectat pretutindeni. Într-o zi, fără a-l căuta, ați întâlnit destinul, sub o formă pe care o îmbracă frecvent de când cunoaștem istoria, și ați reacționat la fel cu alți câțiva oameni, care au întâlnit același destin: Iosif, care refuză să recunoască divinitatea faraonului, personajele tragediei grecești, care refuză să accepte injustiția, sau primii creștini, care refuză sacrificiul pentru împărat. Destinul pe care l-ați întâlnit a fost cu siguranță unul din cele mai redutabile care ar putea să apară în calea unui om, pentru că stalinismul, în forma lui cea mai sinistră, a adăugat la suprimarea victimelor, plăcerea perversă a înjosirii preliminare.
Dumneavoastră ați spus: „Nu”. Aceasta v-a costat foarte scump: 17 ani de detenție, marcați de rele tratamente și presiuni de tot felul, urmați de un regim de supraveghere. Ați lăsat acolo cei mai buni ani ai vieții, dar ați câștigat ceva ce numai câțiva oameni pot aprecia: respectul față de sine și faptul de a putea fi în acord total cu propria conștiință. Era normal ca după revoluție să jucați un rol în această țară, pentru care sunteți un punct de referință. Putem gândi, dar nu am avea dreptate, că purtarea dvs. și a unora dintre prietenii dvs. este, pentru cei care nu au avut ocazia să treacă prin ceea ce ați trecut, un fel de reproș în viață. Eu cred că este exact contrariul.
Grație dvs., grație câtorva oameni, România de azi e o Românie liberă și toți românii, oriunde ar fi ei, și orice ar fi făcut, se recunosc în dvs. ” – Excelența Sa, dl. Bernard Boyer, Ambasadorul Franței la București, în momentul în care i-a decernat Legiunea de onoare, în grad de ofițer, la 6 octombrie 1995
Dumnezeu Să-l ierte și Să-i aducă odihnă iar nouă Să ne dea posibilitatea să înțelegem cu adevărat lupta și sacrificiul lui!, au transmis, marți, reprezentanții Fundației Corneliu Coposu.
Fii primul care comentează