Veteranul de război din Alba Iulia, locotenentul (rtg) Laurean Deac, a fost înmormântat cu onoruri militare

Duminică, 20 iunie 2021, veteranul de război din Alba Iulia, locotenentul (rtg) Laurean Deac, a fost înmormântat cu onoruri militare.
S-a născut în data de 14 februarie 1922, la Ohaba, județul Alba. A fost încorporat în cadrul Regimentului 82 Infanterie, Compania 102, la 1 aprilie 1943, când abia împlinise vârsta de 22 de ani. Un an mai târziu, a fost dus pe frontul de Est, în cel de-al Doilea Război Mondial, luptând ca artilerist (ochitor pe obuzier). După ce armele au fost întoarse împotriva armatei germane, Laurean Deac este luat prizonier timp de patru ani, în lagărele din Sevan și Erevan. Aici, a lucrat, mai întâi, în fabrică, la topit aluminiu, iar mai apoi în construcții pentru refacerea fabricilor ruse bombardate în război. A avut șansa să fie apreciat pentru hărnicia și cumințenia sa, fiind printre puținii veterani care nu a fost mutat în mai multe lagăre rusești. În această perioadă a trecut prin diverse experiențe care l-au marcat. Foamea, spunea domnia sa, a fost cea mai grea încercare, pentru că rușii le dădeau foarte puțin de mâncare comparativ cu efortul fizic la care erau supuși. A trăit și drama prin care și-a pierdut camarazi de care era apropiat. Consideră că doar Dumnezeu l-a scăpat din calvarul acela, iar vârsta venerabilă de 99 de ani, pe care a avut-o, se datorează experienței de atunci. „Nimic nu mi-a mai fost greu în viață după război. Am suferit tare mult, dar m-a ajutat Dumnezeu să merg înainte”, mărturisea, cu mare emoție, Laurean Deac. Eliberat din prizonierat, pe 20 mai 1948, ajunge acasă, la Ohaba, iar un an mai târziu se căsătorește cu o fată vrednică din sat, Iuliana, alături de care și-a clădit o viață frumoasă, binecuvântată cu opt copii. După instalarea regimului comunist, Laurean Deac şi familia sa s-au stabilit la Alba Iulia, unde a lucrat ca zidar.
Ambițios din fire, a muncit mult pentru a-și ajuta copiii. Povestea cu mândrie că a construit fiecărui copil câte o casă. A trăit o viață demnă, în muncă și credință. La vârsta de 71 de ani și-a obținut carnetul de șofer.
Familia sa numără 63 de membrii, din care 17 sunt nepoți, iar 23 sunt strănepoți. Dacă pentru aceștia, Laurean Deac era moșu’, pentru cei care l-au cunoscut, apreciat, căutat și onorat, era eroul orașului, veteranul de război care își purta, la evenimentele importante ale orașului, cu cinste și mândrie decorațiile primite pentru faptele sale eroice.
A iubit mult Armata Română, cadrele militare și elevii militari trecându-i des pragul casei sale pentru a-l onora sau aniversa.
Pe ultimul drum îl însoțesc militari din cadrul Batalionului 136 Geniu Apulum, care, în semn de recunoștință, îi dau ultimul onor. A fost alături de el și prietenul său, camaradul de amintiri din război, veteranul Gheorghe Hațegan, din Oarda de Jos. Împreună, cei doi, au participat, pentru ultima dată, în acest an, la Ziua Veteranilor de Război , în 29 aprilie.
Un ultim omagiu i-a fost prezentat și de oficialitățile locale și județene, structurile asociative ale MAPN și un public numeros.
Despre viața sa impresionantă, dar și despre experiența războiului, a vorbit celor prezenți muzeograful Dan Ramf, din cadrul Muzeului Național al Aviației Române – Secția „Hermann Oberth” Mediaș, cel care se pregătește să scoată la lumina tiparului cel de al treilea volum dedicat veteranilor de război, „Bunicii noștri, Eroii noștri”, volum în care va apărea și Laurean Deac.
Mulțumim, brav erou, pentru experiențele împărtășite și pentru modelul de viață oferit nouă tuturor!
Drum lin spre Armata din Cer, Laurean Deac!
Text: Petruța Pop 
Foto: Dan Ramf, Anca Palacian
Despre Redacția ProAlba 30761 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*