Un spirit de geniu. Eugen Handelsmann

„Gol am venit pe această lume, la fel vreau să plec, iar darul cu care am fost înzestrat de natură îl voi restitui cu indiferență și cea mai mare tăcere.”

PICTOR ŞI CARICATURIST DE MARCĂ, EUGEN HANDELSMANN RĂMÂNE UNA DINTRE CELE MAI REPREZENTATIVE PERSONALITĂŢI ALE ORAŞULUI NOSTRU. ÎL VOM CUNOAŞTE, ÎMPREUNĂ, ÎNTR-O LUME ÎN CARE VALORILE SUNT PUSE LA ZID, IAR MEDIOCRITATEA TRIUMFĂ, DE MULTE ORI, IREMEDIABIL.

ÎNDRĂGOSTIT DE ALBA IULIA…

Eugen Handelsmann s-a născut la Alba Iulia în 28 octombrie 1912. Părinţii săi, evrei de rit spaniol, erau descendenţii unei familii nobile. Nu a fost atras foarte mult de şcoală, dar a fost un autodidact fără pereche. A urmat timp de 2 ani Liceul „Mihai Viteazul” şi încă de atunci era pasionat de desen. Unul dintre colegii săi povesteşte că, mai mereu, Handelsmann purta cu el o mapă specială unde îşi ţinea colile şi creioanele. Numit de prieteni „Handy”, Handelsmann a fost încă din copilărie un puşti care atrăgea atenţia şi crea în jurul său o stare de bună dispoziţie. A iubit Alba Iulia cum nu se poate mai mult… „o lume întreagă am colindat şi nici într-un loc nu m-am simţit mai bine ca acasă. (…) nu aş putea trăi fără aceste străzi unde fiecare pietricică îmi povesteşte de copilăria mea, care a fost atât de frumoasă.”

ANI TULBURI …

La începutul anilor ’30, Handelsmann, împreună cu mai mulţi prieteni, a mers în Bucureşti pentru a căuta de lucru. A reuşit să se angajeze câteva luni la fabrica de ciocolată Suchard, însă din cauza condiţiilor vitrege, a revenit acasă. Apoi, timp de 3 ani, a făcut armata la marină, pe Marea Neagră. Ulterior, în timpul prigoanei naziste, Handelsmann a fost concentrat, timp de circa 2 ani, într-un detaşament de muncă forţată. Un bun prieten al artistului a mărturisit cu emoţie câteva impresii din acea perioadă, care îl au în centru pe Handelsmann: „era brunet şi frumos… nu numai că nu-i lipsea spiritul de aventură, ci curajul lui era vecin cu nebunia. Aproape în fiecare sâmbătă, după terminarea lucrului, evada din lagărul de muncă la Alba Iulia să-şi vadă prietenii, chiar dacă putea fi deferit curţii marţiale. Călătorea clandestin, riscându-şi viaţa, iar la întoarcere nu venea cu mâna goală, ci aducea mâncare şi medicamente”. După schimbarea regimului, Handelsmann a fost în centrul unui episod care l-a marcat ani la rând. S-a întâmplat în 1951, odată cu reforma monetară. Un prieten al artistului mărturisea cu emoţie şi părere de rău: „ca să-i facă bine unui om nevoiaş, Handelsmann a schimbat, în nume propriu, suma legală de bani. A fost acuzat de «speculă», i s-a atârnat de gât o pancartă cu un text ruşinos şi a fost purtat forţat prin oraş în râsetele batjocoritoare ale vulgului. Plângea şi alături de el şi noi, cei care-l cunoşteam. Dar, vai!, cei care nu ştiau cine este, şi nu numai ei, aruncau în el cu coji de pepene”.

BOEMUL „HANDY”

La mijlocul anilor ’50, Handelsmann preda ore de desen la mai multe şcoli din Alba Iulia şi era plătit benevol de către părinţii elevilor. Se apropia de 50 de ani şi încă nu era căsătorit. În 1961, o ia de soţie pe Paraschiva Kamla, descendenta unei familii austriece stabilite în Vurpăr. Paraschiva avea, dintr-o căsătorie anterioară, doi băieţi şi o fată. În 9 mai, 1962, artistul trăieşte un moment unic, atunci când i se naşte unicul copil: Henrietta…

Prin talentul său de pictor şi de caricaturist, Eugen Handelsman este simbolul unei lumi care se leagă definitiv de Alba Iulia. Lucrările sale surprind oraşul şi personajele vremii într-un mod unic şi inegalabil. Era un fin psiholog şi trecea printre locuitorii urbei drept un artist în toată puterea cuvântului. Un aristocrat care, pe lângă arta sa, a practicat patinajul, a iubit vânătoarea şi pescuitul şi s-a identificat cu ideea de boem. „Cu pălărie de hidalgo, sub care o năframă roşie acoperă câţiva franjuri de păr, un nas uşor acvilin, o bărbie împinsă sfidător înainte, sprâncene bogate care acoperă ochii care sfredelesc lumea cu obrăznicie şi sfidare (…) mă aştept să îl reîntâlnesc pe străzile urbei, pe cel care a fost o permanenţă a vieţii cotidiene din Alba Iulia, pe Handy”, declara dr. Aurel Radu, un bun prieten al artistului, în urmă cu câţiva ani.

LUCRĂRILE ARTISTULUI

De-a lungul vieţii sale, Eugen Handelsmann a realizat mii de picturi şi de caricaturi care se constituie într-o colecţie care aparţine, în cele din urmă, fiecăruia dintre noi. Artistul a oglindit chipurile unor oameni din toate categoriile sociale, dar şi peisaje ori locuri dragi lui. Expoziţiile sale erau întotdeauna o încântare şi nici un eveniment important pentru oraş nu a scăpat  de peniţa ascuţită a maestrului. Handelsmann a surprins cu un talent înnăscut Alba Iulia şi oamenii ei, într-o carieră artistică la superlativ. Lucrările lui Handelsmann înfăţişează însă şi personalităţi din afara oraşului. Rămân remarcabile lucrările care au în centru personalităţi cum ar fi Marin Preda, Eugen Barbu ori Lucian Blaga. „Lucra dimineaţa, lucra după-masa şi seara (…) chiar şi când mergea în oraş, era nedespărţit de blocul său de desen şi de creionul cu mină în buzunar. Chiar dacă se întâlnea cu un prieten căruia îi făcuse caricatura de nenumărate ori, tot se oprea să îi facă pe moment o alta”, povesteşte Henrietta, fiica artistului. Celebrul Ştefan Popa Popa’s spunea şi el despre Eugen Handelsmann: „în colecţia mea, caricaturile sale stau la loc de cinste, iar numele său se va regăsi cu siguranţă în Istoria caricaturii româneşti şi universale, pe care o am în pregătire”. Pe lângă expoziţiile sale, Handelsmann îşi „afişa” lucrările în geamurile celebrului restaurant „Dacia” unde erau un adevărat punct de atracţie şi făceau deliciul tuturor.

EPILOG

Eugen Handelsmann s-a stins în 14 decembrie 1989. Ultima lui dorinţă a fost aceea de a fi înmormântat la „Fântâna Hoţilor”, un loc la care a ţinut enorm. Din păcate, în ciuda unei adrese prin care primăria i-a aprobat cererea, acest lucru nu a mai fost posibil. Artistul este înmormântat în cimitirul evreiesc, iar pe placa lui funerară sunt scrise următoarele cuvinte: „Cât de singur eşti, Handy”. De câteva săptămâni, soţia lui Eugen Handelsmann a plecat şi ea de pe această lume, lângă marele artist. Eugen Handelsmann este, cu siguranţă, un simbol al Albei Iulia… un „boier”, un boem şi, mai ales, un geniu al artei. În condiţiile în care lumea de astăzi este dominată de superficialitate şi de o mediocritate crasă, Eugen Handelsmann ne-ar fi atât de util prin peniţa sa ascuţită, dar mai ales prin spiritul său genial. Dacă ar fi în viaţă, Handelsmann ne-ar spune cu siguranţă unul dintre citatele care i-au fost atât de dragi: „rămâneţi cu bine şi uneori să vă aduceţi aminte de mine în timpuri ploioase.”

Informaţiile din acest articol au la bază cartea Eugen Handelsmann 1912-1989, lucrare apărută în 1999 la Alba Iulia, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local, al Muzeului Naţional al Unirii şi al Inspectoratului pentru Cultură, dar şi lucrarea de diplomă care îi aparţine lui Adrian Dragomir, absolvent al Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.