Preafericitul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, al treilea cardinal român

Papa Benedict al XVI-lea a numit sâmbătă, 18 februarie 2012, 22 de noi cardinali în Colegiul cardinalilor, printre care şi Preafericitul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma. Este al treilea Cardinal român, după Episcopul Iuliu Hossu şi Mitropolitul Alexandru Todea.

 „Primeşte inelul din mâna lui Petru şi fii conştient că împreună cu iubirea Principelui Apostolilor se întăreşte iubirea ta faţă de Biserică”

„Accipe anulum de manu Petri et noveris dilectione Principis Apostolorum dilectionem tuam erga Ecclesiam roborari. (Primeşte inelul din mâna lui Petru şi fii conştient că împreună cu iubirea Principelui Apostolilor se întăreşte iubirea ta faţă de Biserică.)

Ad honorem Dei omnipotentis et sanctorum Apostolorum Petri et Pauli, tibi committimus Titulum Sancti Athanasii. In nomine Patris, et Filii, et Spiritus Sancti. Amen. (În cinstea lui Dumnezeu atotputernicul şi a sfinţilor Apostoli Petru şi Paul, îţi încredinţăm Titlul „Sfântul Atanasie”. În Numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh. Amin.)”, acestea au fost cuvintele Suveranului Pontif adresate capului Bisericii Greco-Catolice Române Unite cu Roma în momentul în care i-a pus pe deget inelul de cardinal. În cadrul celui de al patrulea consistoriu din pontificatul său, Papa a înmânat inelul, bereta şi brâul roşu şi a acordat prestigiosul titlu de „prinţ al Bisericii” unui număr de 16 prelaţi europeni, la doi americani, unui canadian, unui brazilian, unui indian şi unui chinez din Hong Kong. După ce a salutat asistenţa şi a citit din Evanghelie, Papa Benedict al XVI-lea, sosit la basilica Sf Pentru pe platforma sa rulantă, a rostit o alocuţiune şi apoi a rostit numele celor 22 de cardinali. Numai 18 cardinali care au mai puţin de 80 de ani vor putea vota în cazul unui conclav pentru alegerea succesorului lui Joseph Ratzinger. În prezent, din cei 125 de membri ai colegiului electorilor, 63 de cardinali au fost numiţi de Benedict al XVI-lea, iar restul de 62 de Ioan Paul al II-lea. În total, Colegiu cardinalilor numără 213 membri. Numind şapte italieni cardinali, suveranul pontif german, care va împlini în aprilie 85 de ani, ridică numărul lor la 30 de electori. Numărul lor mare este considerat anormal de unele voci, întrucât dă şanse mai mari ca un italian să redevină papă, după pontificatele unui polonez şi unui german.

 Cardinalul Lucian Mureşan nu va vota noul Papă, dar poate candida!

Preafericitul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major de Făgăraş şi Alba Iulia, care s-a născut la 23 mai 1931 şi are peste 80 de ani, se numără printre cei patru noi cardinali care nu vor participa la un eventual conclav pentru alegerea unui nou papă. În aceeaşi situaţie se află prelatul Julien Ries, belgian, profesor de istorie a religiilor la Universitatea din Louvain, prelatul maltez Prosper Grech, profesor emerit la mai multe universităţi italiene, şi prelatul german Karl Becker, de la Universitatea Gregoriană din Roma. În discursul rostit la începutul ceremoniei, Benedict a reamintit că culoarea roşie a beretei şi a brâului pe care îl poartă cardinalii simbolizează sângele pe care înalţii prelaţi trebuie să fie dispuşi să-l jertfească pentru a rămâne credincioşi bisericii. „Noilor cardinali li se încredinţează misiunea iubirii: a iubirii pentru Dumnezeu, pentru biserică, a iubirii absolute şi necondiţionate pentru fraţii şi surorile lor chiar dacă aceasta presupune vărsarea propriului lor sânge”, a spus suveranul pontif. „De asemenea, li se cere să servească biserica cu dragoste şi putere, cu transparenţa şi înţelepciunea profesorilor, cu energia şi puterea păstorilor, cu credinţa şi curajul martirilor”, a adăugat el.

Cardinalii vor renunţa la stilul lumesc

Benedict al XVI-lea le-a cerut cardinalilor „să renunţe la stilul lumesc al puterii şi al gloriei”. „Dominaţie şi servitute, egoism şi altruism, posesiune şi generozitate, interes şi gratuitatea gesturilor: aceste logici profund opuse se confruntă în orice epocă şi în orice loc. Nu există niciun dubiu asupra căii alese de Iisus”, a atras atenţia suveranul pontif. „Şi rugaţi-vă pentru mine, să pot să ofer în continuare poporului lui Dumnezeu înţelepciunea unei doctrine ferme şi să ghidez biserica cu o mână sigură şi umilă”, a spus Benedict în încheierea alocuţiunii sale. Preafericitul Lucian Mureşan este cel de al treilea cardinal român din istorie. El este, totodată, primul român care a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, în 2005. Până atunci, această biserică avea doar rangul de mitropolie.

Noul cardinal face parte din Curia Romană, organism central de conducere al Bisericii Catolice. „Dăruirea totală de sine oferită de Cristos pe cruce să fie pentru voi principiu, stimulent şi forţă pentru o credinţă care acţionează în caritate”, a spus Papa în alocuţiunea din cadrul Consistoriului obişnuit public în care le-a impus beretul şi le-a încredinţat inelul la 22 de noi cardinali. „Misiunea voastră în Biserică şi în lume – a explicat Benedict al XVI-lea – să fie mereu şi numai «în Cristos», să răspundă logicii sale şi nu logicii lumii, să fie luminată de credinţă şi însufleţită de caritatea care vin la noi din Crucea glorioasă a Domnului”. Pe inelul încredinţat noilor cardinali „sunt reprezentaţi sfinţii Petru şi Paul, având în centru o stea care o evocă pe Sfânta Fecioară Maria”. „Purtând acest inel – a notat Papa -, voi sunteţi chemaţi zilnic să vă amintiţi de mărturia pe care cei doi Apostoli au dat-o despre Cristos până la moartea prin martiriu aici la Roma, fecundând astfel cu sângele lor Biserica. În cadrul Consistoriului au fost votate câteva Cauze de canonizare şi, prin urmare, au fost proclamaţi şapte noi sfinţi, printre care italianul Giovanni Battista Piamarta şi nativa canadiancă Caterina Tekakwitha. Vaticanul a anunţat numele noilor cardinali în ianuarie, dar aceştia vor fi numiţi sâmbătă în cadrul unei ceremonii oficiale la Bazilica Sfântul Petru. Între cei ridicaţi la rangul de cardinal se numără Arhiepiscopul de New York Timothy Dolan, Arhiepiscopul Edwin F. O’Brien de Baltimore, Arhiepiscopul de Toronto Thomas Collins, precum şi Episcopul de Hong Kong John Tong Hon şi Arhiepiscopul Major George Alencherry din India. Ceilalţi clerici provind in Germania, Olanda, Cehia, România, Brazilia şi Italia.

Un destin predestinat

Lucian Mureşan s-a născut în comuna Firiza, în prezent cartierul Ferneziu, al municipiului Baia Mare, fiind al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei lui Petru şi Maria Mureşan (născută Breban). Lucian Mureşan a urmat şcoala primară în localitatea natală, apoi clasele gimnaziale la Baia Mare şi a absolvit tot acolo o şcoală profesională de prelucrarea lemnului. După terminarea serviciului militar, Lucian Mureşan şi-a completat studiile medii, urmând liceul la Baia Mare. Dorinţa sa de a deveni preot greco-catolic nu a putut fi realizată în condiţii normale, din cauza faptului că în 1948 Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. Aşteptând să se ivească o posibilitate de a urma Teologia, Lucian Mureşan s-a angajat şi a lucrat în diverse servicii economice. La sugestia episcopului Iuliu Hossu, în anul 1955, imediat după întoarcerea sa din detenţie, episcopul romano-catolic Áron Márton a primit cinci tineri greco-catolici (câte unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unite), în Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. În anul universitar 1958/59, când acest grup era în anul IV de facultate, Departamentul Cultelor a aflat de existenţa lor şi a intervenit la Dieceza de Alba Iulia pentru excluderea lor. Episcopul Márton a refuzat exmatricularea lor, însă cei cinci studenţi au părăsit Institutul Teologic sub presiunea autorităţilor comuniste. Pentru Lucian Mureşan acest act a coincis cu începutul urmăririi sale de către Securitate. Timp de un an, nu a fost angajat nicăieri, în nicio funcţie, fiindu-i refuzată chiar angajarea în mină ca vagonetar. Abia după un an, a fost angajat muncitor necalificat la o carieră de piatră şi mai târziu la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Maramureş, întreprindere la care a lucrat până la pensionarea sa, în iunie 1990. Lucian Mureşan a sfidat intimidarea şi ameninţarea şi, dorind să devină preot, a continuat studiile teologice şi şi-a susţinut examenele în clandestinitate cu profesori de la fostele academii teologice desfiinţate, care mai erau în libertate. În clandestinitate şi-a susţinut examenul de licenţă, după care a lucrat în continuare ca funcţionar, aşteptându-şi hirotonirea. După eliberarea episcopilor din închisori, prin decretul de graţiere din 1964, la 19 decembrie acelaşi an a fost hirotonit preot prin punerea mâinilor episcopului auxiliar Ioan Dragomir al Maramureşului. După hirotonire, a început pastoraţia clandestină, ocupându-se cu predilecţie de tineret şi cu deosebire de cei ce doreau să devină preoţi. După încetarea din viaţă a episcopului Ioan Dragomir, la 25 aprilie 1985, şi după un an şi jumătate de provizorat în deţinerea puterii ordinare de jurisdicţie, în august 1986, mitropolitul Bisericii Române Unite, Alexandru Todea, în urma consultării Capitulului diecezan, l-a numit şi instalat pe preotul Lucian Mureşan, ordinarius al Episcopiei de Maramureş. După Revoluţie şi relegalizarea Bisericii Române Unite, în 3 martie 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureş, fiind în ordinea cronologică al treilea episcop al acestei eparhii, după Alexandru Rusu şi Ioan Dragomir, care a fost doar episcop auxiliar de Maramureş. La 27 mai 1990 a fost consacrat episcop, odată cu Vasile Hossu de Oradea, în cadrul Liturghiei arhiereşti festive, în Baia Mare, prin punerea mâinilor Mitropolitului Alexandru Todea, asistat de delegatul Papei Ioan Paul al II-lea Arhiepiscopul Guido del Mestri din diplomaţia Vaticanului şi de episcopul Ioan Ploscaru al Lugojului. În prezent, Lucian Mureşan este Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, şi Arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş.

ÎPS Ioan Robu: „E un semn de apreciere și prețuire pentru Biserica noastră”

La celebrarea din Basilica San Pietro din Cetatea Vaticanului  au luat parte ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, și alți episcopi catolici din România. „Am participat cu bucurie la acest evenimentși am ținut să fiu alături de Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan, ca să-i arăt nu numai prietenia pe care i-am demonstrat-o de-o viață, dar și legătura mea adâncă cu el și cu toți ierarhii Bisericii Greco-Catoliceși cu ceilalți ierarhi romano-catolici din țară. Este, într-adevăr, un eveniment deosebit, un semn din partea Sfântului Părinte de apreciere și de prețuire pentru Biserica noastră locală din România, de ambele rituri”, a declarat ÎPS Ioan Robu. „De data aceasta, sigur, Biserica Greco-Catolică se bucură în mod deosebit, dar este o onoare pentru întreaga Biserică Catolică din România, ca și pentru țară, pentru țara noastră și poporul nostru credincios. Așa încât, participând la acest eveniment, m-am gândit, în primul rând, la onoarea pe care o face Sfântul Părinte țării noastre, poporului nostru, Bisericii locale Catolice din Româniași, în mod special, persoanei Arhiepiscopului Major, acum Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan. Iată că Sfântul Părinte nu poate să uite de Biserica noastră”, a mai spus Arhiepiscopul Mitropolit de București.

Duminică, 19 februarie, în Vatican s-a celebrat anticipat solemnitatea „Catedra Sfântului Petru”, întrucât în ziua liturgică, de 22 februarie, este Miercurea Cenuşii. Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea a celebrat, împreună cu noii cardinali, Sfânta Liturghie de mulțumire în Bazilica „Sf. Petru”. La celebrare au luat parte și episcopii catolici ai Bisericii din România prezenți la Roma, precum și pelerini români aflaţi în Cetatea Eternă cu ocazia Consistoriului.

Lucian Dobrater

сайтвзломать вай фай на андроиде

Despre Redacția ProAlba 38046 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*