Mircea Hava: Aderarea la spațiul Schengen este un proces și ea va avea loc

Comisia Europeană comandă, periodic, un set de analize, pentru a stabili și înțelege cu ce probleme se confruntă locuitorii din, probabil, cea mai invidiată și, ne dorim cu toții, funcțională construcție/coaliție de state – Uniunea Europeană. Ca pas normal în a stabili obiective viitoare. Rezultatele ultimelor analize au venit! Iar în privința României, cei care interpretează Eurobarometrul, în țară sau în afara ei, vor trebui să înțeleagă că e momentul să treacă de la placebo la tratamente țintite, pentru că imunitatea „pro-europeană” a românilor e tot mai afectată. Altfel, degeaba s-au plătit analize și îngroșat indicatorii ca „scepticism, neîncredere, refuz”, dacă vom continua să trăim indiferenți față de cauză și ce ne-a adus aici.

Doar 46% dintre români cred, azi, că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană. Chiar și în toiul pandemiei lucrurile stăteau mai bine. Ne situam  cu mult peste media europeană, de altfel consolidată, fiind cei mai optimiști față de valorile uniunii.

Românii nu sunt mari analiști economici și strategici, la zi cu mecanismul consecințelor economice ce rezultă din faptul că n-am intrat, după atâția ani, în Schengen. Decepția, dezamăgirea și neîncrederea nu apar cu multe explicații, ci doar pentru că așteptările nu se împlinesc. Rămânem o țară de tranzit pentru unii, un tampon de securitate pentru alții, dar nu reușim să convingem că limitele s-au pus prea departe de granițele noastre. E senzația că fratele mai mare ți-a promis ceva la schimb, doar că te-ai trezit că i-ai dat bicicleta pe o pungă de jeleuri.

Partidele din coaliție, declarat pro-europene, au un raport de vorbe-fapte de 1 la 0, iar când e nevoie de dat explicații „arătătorul” indică vinovatul doar în afara țării. Peste asta, românii interpretează că nu e nicio diferență, când ne referim la corupția din  instituțiile europene. Scandalul comenzilor de vaccin sau sacii de bani plimbați prin Parlamentul European nu sunt subiecte cruțate de opinia publică. Apare și opoziția, care dacă se raportează la un singur bloc de putere e firesc să aibă tot mai mulți adepți, ba chiar, pe alocuri, la periferia societății, unii politicieni cu metehne extremiste promovează un curent anti-european.  Și rezultatele sunt astea: doar tinerii, între 15-24 de ani, care nu au avut o imagine a României „ce conta”, au, față de Uniune, o atitudine pozitivă în proporție de 55%. Suntem, aproape, în linia europenilor față de beneficiile pe care le-am avut ca și stat membru: 66% dintre români consideră benefică, în ansamblu, apartenența la UE.

Sigur, nu e nimic nou în această atitudine, în euroscepticism. El a existat și va exista în toate statele Uniunii, în diferite grade de manifestare la nivel social. Din păcate, la noi, nu vin noutăți de la cei care ar putea stimula încrederea oamenilor. UDMR ne spune că nu e cazul să mai visăm anul ăsta. Vizita, de acum câteva zile, a ministrului de interne, la Bruxelles, nu aduce o speranță, Austria încă așteaptă bani de la Comisie, discuțiile dintre președintele României și partea bulgară sunt la fel de lămuritoare pe cât de clară e poziția Olandei față de Bulgaria.

Situația actuală internațională, în care unitatea Uniunii Europene este pusă la încercare, face ca unele manifestări eurosceptice să fie mai pronunțate. Iar în cazul nostru, al românilor, amânarea aderării la spațiul Schengen a devenit un catalizator al acestor manifestări euro-sceptice, a alimentat sentimente anti-europene, a dat apă la moară unor politicieni de periferie, care au găsit o marotă pe care să o folosească electoral.

Putem să ne simțim neîndreptățiți, un sentiment justificat, însă nu trebuie să uităm valorile și principiile care ne unesc, dar mai ales beneficiile le avem prin apartenența la Uniunea Europeană, la sistemul de principii și valori pe care e construită democrația occidentală. Aderarea la spațiul Schengen este un proces și ea va avea loc, în ciuda unor sincope, asta pentru că sistemul democratic, în ciuda faptului că nu e perfect, e unul funcțional.

Mircea Hava – europarlamentar PNL

Membru EPP

Despre Redacția ProAlba 37656 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*