Imaginea alăturată este, cred, reprezentativă pentru a arăta ce înseamnă spaţiile publice în Alba Iulia, în anul 2012: un colţ de parc cu mese de şah disponibile pentru cei doritori.
Cu atât ne putem “lăuda”, cam la asta se limitează momentan opţiunile publice – variante deschise oricui (şi fără cost) – de petrecere a timpului liber. Desigur, în afara plimbărilor în jurul cetăţii, care sunt încântătoare dar au tendinţa să devină plictisitoare după mai multe repetări.
Imaginea este de fapt mai veche, acum “colţul şahiştilor” a fost mutat câteva alei mai în faţă, însă există încă şi este bine că există! În zilele cu soare, locul este plin, atât cu persoane în vârstă, dar şi cu tineri pasionaţi de şah, care se bucură de timpul liber, shimbă idei şi opinii, într-un cuvânt socializează.
Alte spaţii publice nu a fost la fel de norocoase.
Imaginea de mai jos suprinde un instantaneu din fosul skate-parc, un spaţiu public destinat în principal tinerilor activi care-şi antrenau frecvent skill-urile de role, skate sau bicicletă.
După începerea lucrărilor în zonă, skate-parcul s-a mutat de câteva ori teoretic, după care în practică a dispărut cu totul, cele câteva rampe existente fiind în prezent inutilizabile, undeva în şanţurile cetăţii, zona nordică.
Acum câteva zile s-a aprobat o hotărâre de Consiliu Local prin care se prevede amenajarea unui skate-park în șanțurile Cetății, unul definitiv de data aceasta. Au trecut peste 4 ani de la această promisiune electoarala făcută de primarul Mircea Hava în mai 2008 (tot un an electoral) și reeditată acum în 2012. Cred că de data asta va trece mai puțin de un mandat până la realizarea proiectului, având în vedere rapiditatea cu care se desfășoară lucrările de construcție în Cetate.
Cam aşa stau deci lucrurile pe-aici. Oare cum stau pe dincolo?
Răspunsul este simplu: orice spaţiu public ce poate fi utlizat în vreun fel, este utilizat. Imaginile de la finalul articolului arată câteva astfel de posibilităţi.
De la spaţii pentru sport la locuri de joacă sau locuri amenajate pentru animalele de companie, de la parcuri la pontoane pe râuri, oamenii folosesc orice spaţiu pentru a ieşi din cotidian, din case, pentru a povesti cu prieteni sau necunoscuţi, pentru a cunoaşte oameni noi cu aceleaşi interese.
Un exemplu foarte bun de spațiu public în folosul comunității am creat la RYMA în Cetate. Datorită suprafeței generoase de iarbă verde pe care ne-am străduit să o creștem și să o întreținem, curtea este animată zilnic de copii, oameni, căței și biciclete: am amenajat un loc de joacă în aer liber pentru copii alături de terasă de vară unde poți savura o bere rece sau o limonadă în timp ce puștiul tău se joacă în siguranță. Avem scenă de spectacole pe care ocazional se cântă sau se joacă teatru, panou de cățărat profesional, masă pentru tenis de masă – un sport atât de ușor de implementat în orice spațiu public; am amenajat o zona pentru picnic cu vatră de foc, umbră și hamace, un loc unde poți veni zilnic cu prietenii și familia la iarbă verde, sau poți pur și simplu să te așezi pe o pătură să citești sau să joci table, șah sau cărți.
Fără modestie, acesta este spațiul public ideal pentru mine, iar eu sunt unul dintre voi, dintre oamenii care alcătuiesc comunitatea albaiuliana. Cred cu tărie că ceea ce am realizat la RYMA (și nu mă refer strict la curtea despre care am vorbit) poate fi extins la nivelul întregului oraș, cu condiția că oamenii să își dorească si sa exprime acest lucru. Albaiulienii au nevoie să fie ascultați, așa încât proiectele urbanistice viitoare să se realizeze în funcție de nevoile lor, cu consultări și dezbateri publice cât mai dese și mai bine promovate, pentru a nu se mai repetă situația din ultimii ani. Ne-am trezit cu niște proiecte costisitoare care au ridicat Alba Iulia dar care nu răspund neapărat nevoilor noastre: avem o Cetate superbă în jurul căreia dăm ture deocamdată și atât, o piață pavată pentru spectacole (inutilă în timpul săptămânii) în locul unui parc reamenajat în folosul oamenilor și multe parcari pentru masini in timp ce promovăm energia verde și un mod de viață sănătos. Distanțele în Alba Iulia sunt atât de mici încât le putem parcurge pe jos sau cu bicicletă…asta dacă am avea piste pentru bicicliști! Toate acestea denotă lipsă unei strategii de dezvoltare a orașului, sau una existența doar pe hârtie , fara o consultare amanuntita a populatiei si a nevoilor ei cotidiene.
“Viaţa cetăţii”înseamnă mai mult decât mers la muncă şi privit la televizor cu familia, de aceea avem nevoie şi de skate-parc şi de colţul şahiştilor, de cât mai multe şi cât mai diverse spaţii noi. Ne putem inspira din poveştile de succes ale altora, din experienţa şi inovaţia unor oraşe precum Munchen, Barcelona sau Zurich. Sau mai aproape, exemplul cetății din Belgrad, care este un mare parc public dotat cu mobilier urban variat, cu spații pentru sport în aer liber, amfiteatre pentru spectacole, colțul șahiștilor și al rebusistilor, muzeu în aer liber, zone pentru lectură etc.
Proiectate cu inteligenţă, implementate cu atenţie, astfel de spaţii pot – cu un efort financiar minim – atât să sprijine comunitatea locală, cât şi să devină puncte de interes pentru turişti.
Cele descrise mai sus m-au determinat să candidez pentru postul de conisiler local, sperând că din această funcție voi reprezenta mai bine interesele comunității locale iar vocea mea va conta mai mult decât până acum în deciziile luate pentru oraș la nivel administrativ și urbanistic. Alba Iulia este în primul rând a albaiulienilor iar eu îmi doresc să reprezint interesul lor, nu cel al politicienilor, al mașinilor, al firmelor de construcții sau al turiștilor – aceștia din urmă fiind o categorie aparte care trebuie mulțumită, dar nu cu orice preț. Sunt convinsă că împreună putem transforma Albă Iulia în casa noastră mult visată, cu condiția să ne implicăm cu toții mai mult în „constructia” ei, să ne pese de viitor și să avem încredere că fiecare din noi contează, nu numai la vot ci și la înviețuirea urbei noastre!
Lidia Cristina Angel, candidat independent la Consiliul Local Alba Iulia
Mă bucură schimbarea de atitudine. Este o mare diferență. Nu mai arăți a vasal în slujba actualului conducător Mircea Hava. A venit mocănița. S-a schimbat macazul.
Sunt semne că cel vechi pică?
Dacă nu pică!?!
Vrei, tu, „cetățean turmentat”, ceva de la tine, inclusiv de a satisface sau nu dorința unor tineri ca Lidia Cristina Anghel, pentru o funcție politică și administrativă de decizie?
Atunci mergi la vot vecine!
Acolo, în cabina de votare, ești singur cu emoțiile trupului tău, cu mintea ta, care își dorește să fie curajoasă, dar îi este frică. Pune în rucsac sufletul, să fie cu tine și, atunci, glasul viață venit de la copiii tăi, de la nepoții tăi, va fi însuflețitor.
Este important să mergem la vot.
Eu știu cu cine votez!
Eu merg la vot!
Tu?
Dacă mergi la vot, te simți răspunzător, ai curajul și fermitatea de a cere socoteală celor aleși. Așa se naște societatea civilă. Ai văzut cât de importantă și ce efect a avut aceasta în ultimele șase luni. Cei ce ajung pe funcții, le este frică de cetățeanul, care își manifestă existența și între alegeri. Conștientizează forța ta și efectele se vor vedea.
Vom veghea!