Ce reprezintă „valoarea” pentru fiecare dintre noi? O întrebare simplă dar, la care, cu siguranță, răspunsurile sunt foarte diferite. Dacă totuși reușim să ajungem la un consens în ceea ce înseamnă valoarea, a doua întrebare este cum reușim să o măsurăm? Ce argumente putem aduce pentru a justifica valoarea unui bun pe care o apreciem noi, comparativ cu evaluarea altor persoane referitoare la același lucru (bun material sau serviciu)?
Din perspectivă economică, valoarea bunurilor a fost justificată în mod diferit: fie prin corespondența acestora cu cantitatea de materii prime de care este nevoie pentru a le produce, fie prin cantitatea de muncă necesară pentru a obține bunurile respective, fie prin raritatea acestora, respectiv combinația acestora abordări. Astfel, valoarea unui bun este determinată, în mod obiectiv, de eforturile, respectiv costurile care sunt realizate pentru obținerea acestuia. Modalitatea obiectivă de măsurare a valorii bunurilor se realizează prin intermediul prețului, respectiv a banilor. Banii au rolul de măsurare obiectivă a valorii bunurilor în economie. Dar, prețul va ține întotdeauna cont și de evoluția cererii și ofertei pentru bunul respectiv. Pe de altă parte, valoarea bunurilor are și o determinare subiectivă, care ține de evaluarea fiecăruia dintre noi, de modul în care percepem bunurile respective și intensitatea nevoii de a le dobândi. Fiecare dintre noi suntem diferiți, avem nevoi diferite, ca atare produsele și serviciile de care avem nevoie, le apreciem diferit, respectiv, acestea au valoare diferită pentru fiecare dintre noi.
În acest context, cu toate că o ceașcă de cafea sau un creion au un anumit preț, ca expresie a valorii de piață a acestora, valoarea atribuită fiecăruia este diferită de la persoană la persoană, sau, chiar de către aceeași persoană în momente diferite. Astfel, aprecierea valorii este determinată nu doar obiectiv, ci și subiectiv, în funcție de preferințele individuale, de evoluția contextului în care ne aflăm, respectiv de ceea ce ne definește ca oameni pe fiecare dintre noi. Cum am putea compara valoarea primei biciclete pe care un adolescent reușește să și-o cumpere cu bănuții strânși în vacanța de vară, când a muncit la o terasă, cu valoarea unei mașini de marcă pe care un alt adolescent o primește cadou pentru că a terminat liceul? Cum putem aprecia valoarea unei mese calde sau chiar a unei simple gustări pentru o elevă de la sat care merge pe jos 30 minute ca să ajungă la școală, dincolo de cei 15-20 de lei, cât ar putea costa? Sau valoarea unei cărți, care costă 45 de lei, pe care o putem citi sau nu, pentru că este mai comod să luăm direct rezumatul de pe net?
Pentru latura obiectivă, banii reflectă valoarea bunurilor pe care le găsim pe piață. Alegerile noastre sunt însă ghidate de latura subiectivă care ne influențează, de valoarea pe care o atribuim acestor bunuri. Ce ne influențează însă, în aprecierea valorii, pe fiecare dintre noi, în viața de zi cu zi: valorile și principiile deprinse din familie, școală sau comunitatea în care trăim, sau, valorile recunoscute și promovate de societatea în care trăim? Apreciem valoarea în mod subiectiv, ținând cont de propria noastră percepție sau în funcție de cum vom fi percepuți de ceilalți? Suntem de acord cu valorile și principiile promovate de societate? Cine le validează și cine le-ar putea schimba?
Ionela Gavrilă-Paven,
Conf.univ.dr. Facultatea de Științe Economice, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Domenii de interes: economie-economie europeană-dezvoltare regională
Membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Filiala Alba
Fii primul care comentează