Alegerile noastre din fiecare zi, chiar dacă sunt făcute intuitiv sau din perspectiva a ceea ce ni se pare normal la momentul respectiv, pot fi explicate și înțelese din perspectivă economică. Aici, ne referim la alegerile reționale în care vom compara întotdeauna eforturile pe care le facem (măsurate în bani sau în munca depusă) cu rezultatele pe care le obținem (cantitatea de bunuri cumpărată, calitatea serviciilor de care am beneficiat sau suma de bani primită pentru munca depusă). Aprecierea acestei corelații dintre eforturile depuse și rezultatele obținute, o facem de multe ori și din „bun simțˮ, respectiv din perspectiva a ceea ce ni se pare normal.
Dacă aplicăm această abordare la nivel de persoană sau familie (adică, la nivel microeconomic), ni se va părea normal că, dacă persoana sau familia respectivă hotărăște să facă o investiție în locuința proprie de exemplu, bugetul familiei să fie direcționat în acest scop. Astfel, este de „bun simțˮ să reducem cheltuielile destinate concediului, să reducem durata acestuia, să ne orientăm spre locații aflate mai aproape de casă și mai accesibile, sau să renunțăm anul respectiv la concediu.
Aceiași abordare aplicată la nivel de firmă ne va prezenta ca prioritară susținerea investițiilor într-o nouă capacitate de producție sau pentru echipamente mai eficiente, acest lucru însemnând reducerea sumelor de bani (profitului – dividendelor distribuite) pe care le-ar lua asociații sau acționarii, sau chiar renunțarea acestora la aceste beneficii pentru susținerea investițiilor.
La nivelul administrațiilor publice, această abordare înseamnă direcționarea resurselor financiare spre susținerea investițiilor și reducerea cât mai mult a cheltuielilor de funcționare. Aceasta nu înseamnă renunțarea la serviciile pe care administrațiile publice trebuie să le furnizeze la nivel local, ci din contră o atenție sporită asupra calității acestor servicii și eficienței lor. Ne referim aici la cheltuielile de funcționare care nu sunt neapărat obligatoriu a fi realizate în perioadele în care eforturile investiționale sunt ridicate, la activități care ar putea fi desfășurate în parteneriat cu mediul de afaceri sau sectorul organizațiilor nonprofit reducând presiunea asupra resurselor bugetare.
„Bunul simțˮ în economie înseamnă compararea rezultatelor obținute cu eforturile depuse. Atât timp cât cheltuind 1 leu obținem rezultate de cel puțin 1 leu, putem aprecia, din bun simț, că avem un comportament rațional din punct de vedere economic.
Ionela Gavrilă-Paven,
Conf.univ.dr. Facultatea de Științe Economice, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Domenii de interes: economie-economie europeană-dezvoltare regională
Membru al Corpului Experților Contabili și Contabili Autorizați din România, Filiala Alba
Fii primul care comentează