De ani de zile, roșienii primesc aceleași vești proaste despre apele lor, de Ziua Mondială a Apei, sărbătorită pe 22 martie. Conform Raportului de Mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, râul Arieș este, în continuare, poluat peste limitele legale. Sursele de poluare sunt apele acide și metalele grele provenite din vechile galerii, dar şi din scurgerile de pe haldele de steril ale fostelor exploatări miniere de suprafaţă. Toate aceste probleme se vor rezolva odată cu construcția minei de aur Roșia Montană, acesta fiind unul dintre motivele pentru care roșienii susţin demararea proiectului.
Organizațiile Parteneriatul pentru Mediu Roșia Montană, Pro Dreptatea și Pro Roșia Montană ridică, din nou, problema pe care o au roșienii de atât de mult timp: apele poluate sunt una din cele mai mari griji ale locuitorilor din zonă. Ei așteaptă cu nerăbdare momentul în care apele care curg în apropierea așezării în care locuiesc vor fi curate și nu se vor mai expune riscurilor contaminării cu diferite substanțe chimice.
„De când s-au închis exploatările miniere, statul român nu a avut posibilitatea să facă nimic pentru a ajuta la curățarea apelor din zonă. Locuitorilor le este foarte greu și sunt în pragul disperării. În fiecare an, rapoartele de mediu oferă date sumbre despre situația apelor poluate. Dacă s-ar redeschide activitatea minieră și ar fi implementată stația de epurare propusă de investitor, lucrurile s-ar schimba”, a declarat Marcu Blăjan, Preşedinte Pro Dreptatea.
„Din galeriile miniere vechi se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 de litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. Din cauza acestor ape acide, flora şi fauna acvatică lipsesc aproape complet. Toate acestea s-ar remedia şi apa din Roşia Montană ar reveni la viaţă dacă proiectul minier ar demara”, este de părere Mariana Szekely, Preşedintele Asociaţiei Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană .
Potrivit Raportului privind Starea Mediului în județul Alba, emis în luna ianuarie de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, râul Arieș, în cazul căruia s-a analizat conținutul de substanțe prioritar periculoase, a fost catalogat drept necorespunzător, fiind în continuare poluat.
Curățarea apelor presupune instalarea unei stații de epurare, tehnologie care ar ajuta la ecologizarea zonei și la crearea de resurse de apă pe care locuitorii să le poată folosi. „Prin implementarea proiectului minier de la Roșia Montană, locuitorii ar beneficia de această stație de epurare, pe care proiectul o cuprinde. Astfel, mediul nu ar mai fi poluat de apele contaminate”, afirmă dr. Andrei Jurcă, Preşedintele ONG Pro Roşia Montană.
În prezent, apele din zona Roșiei Montane înregistrează depășiri foarte mari ale limitelor legale pentru numeroase substanțe chimice. Conform raportului emis de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, limitele normale pentru mangan au fost depășite de peste 11 ori în luna ianuarie. Iar acesta nu este singurul metal găsit în apele din zonă.
Arsenul (de 5 ori peste limita legală), fierul (de 73 de ori peste limita admisă) și zincul (de 96 ori peste limita admisă) sunt doar câteva dintre metalele care se găsesc în apele acide care se descarcă din vechile galerii miniere în bazinul hidrografic din zonă, împiedicând dezvoltarea florei și a faunei.
Despre Parteneriatul pentru Mediu Roșia Montană
Parteneriatul de Mediu Roșia Montană (RMEP) a luat ființă ca urmare a unei necesități recunoscute de îmbunătățire a condițiilor de mediu din Roșia Montană și zonele înconjurătoare. În același timp, pentru a ajuta oamenii din aceasta zonă să înțeleagă mai bine beneficiile unui mediu curat și sănătos, cât și modul în care acest lucru se poate realiza. RMEP a luat ființă în mai 2005.
Despre Asociația Pro Dreptatea
ONG Pro Dreptatea este o asociaţie din Roşia Montană care sprijină mineritul modern în zonă. Asociaţia are 400 de membri și foarte mulţi alţi susţinători.
Despre Pro Roşia Montană
Asociaţia Pro Roşia Montană a luat fiinţă în anul 2000, ca urmare a disponibilizării masive a minerilor de la compania minieră de stat Roşia Min. Atunci, această asociaţie şi-a propus să-i sprijine pe roşieni prin reducerea şomajului și crearea de locuri de muncă. Din organizaţie fac parte 475 membri cotizanţi și peste 1700 de simpatizanţi și susţinători, din zona de impact a proiectului Roşia Montană şi nu numai.
Membrii Pro Roşia militează pentru un mediu curat, reducerea poluării zonei, folosirea unor metode moderne de exploatare, relansarea mineritului modern, precum şi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor de aici.
stiu ca deocamdata apele de langa Rosia Montana sunt poluate, fosta exploatare a statului, inchisa necorespunzator, arunca ape acide, dar din fericire mizeria asta va fi curatata dupa ce incepe proiectul celor de la RMGC
dezastrul care se va produce la rosia montana o sa fie unul de proportii
cu cianura care se va folosi acolo se poate ucide tot ce este viu in europa
Exploatare de suprafata:
Mineritul pe baza de cianuri are o istorie sumbra din punct de vedere al impactului asupra mediului. Chiar si in ultimul deceniu, cu toata perfectionarea tehnologica dezastrele ecologice nu au lipsit. Unele au fost accidente tragice, altele au fost cauzate de iresponsabilitatea companiilor miniere.
Cea mai ieftina metoda de extractie a aurului, presupune utilizarea cianurilor pentru separarea metalului pretios din roca. Acest procedeu presupune un impact major pentru mediul inconjurator. Mormanele de roca faramitate sunt stropite apoi din belsug cu cianura de sodiu.
Procesul presupune utilizarea unei mari cantitati de apa otravita. De aici vin riscurile de contaminare dar si riscul de a secatui bazinele hidrografice mai firave, satenii putand sa aibe surpriza ca sunt lipsiti de surse de apa potabila, izvoarele fiind dirijate spre exploatarea miniera.
Odata cu aurul, sedimentele elibereaza si metalele grele, extrem de nocive cum ar fi de exemplu mercurul, cadmiul sau plumbul. Sterilul ramas in urma extractiei in contact cu oxigenul poate degaja acid sulfuric.
Chiar si atunci cand sunt bine intretinute, exploatarile aurifere prezinta riscuri importante in caz de cutremure, inundatii sau alunecari de teren.
Distrugerea asezarii Rosia Montana:
Exploatarea in cariera presupune ocuparea a 1600h situate in Rosia Montana si Corna. In aceasta situatie este necesara stramutarea a circa 1800 de locuitori, a peste 700 de locuitori, 180 de apartamente de bloc, 7 biserici, 9 cimitire, scoli, gradinite, primarie si distrugerea a numeroase vestigii istorice.
Vor trebuii depozitate milioane de tone de steril, sute de mii de tone de cianuri care vor polua nu numai Rosia Montana ci si zonele invecinate. La Rosia Montana, proiectul “Gabriel Resources” preconiza exploatarea la suprafata a patru cariere deschise si crearea unui bazin de acumulare a apelor reziduale in spatele unui baraj de 160 de metri inaltime, inchizand valea Corna. Intr-un comunicat de presa, Academia Romana tragea un semnal de alarma: ” Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu reprezinta garantii in situatii extreme, dupa cum demonstreaza experienta mai multor tari in care s-au produs accidente grave in diverse exploatari miniere. Prezenta unui asemenea bazin de acumulare si baraj in imediata vecinatate a orasului Abrud reprezinta un mare risc, si nu exista nici o garantie ca un accident nu se poate produce iar pedepsirea ulterioara a vinovatilor nu ar mai duce la nimic”.
In data de 8 martie 2006 in comuna Rosia Montana s-au produs doua alunecari de teren, ca urmare a ploilor abundente, Meteorologii preconizeaza in urmatorii ani inundatii devastatoare la fel ca cele de anii trecuti. Pe termen lung se vorbeste de schimbari climatice importante, cu repercusiuni inca imprevizibile asupra regimului hidrografic a tarii noastre. In aceste conditii, riscurile unui megadepozit toxic ar putea spori enorm.
Un alt aspect interesant este semnalat de Academia Romana: “Nu exista garantia ca, la terminarea lucrarilor si inchiderea exploatarii, firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului. Experienta altor tari (de exemplu SUA) arata ca asemenea costuri sunt uriase si nu sunt acoperite de garantii financiare depuse de firmele in cauza”.
Din 2007, dupa cum bine stim Romania s-a alaturat familiei europene. Din pacate autoritile romane nu respecta legislatia Uniunii Europene: “Potrivit legislatiei din Uniunea Europeana, a Directivei 91/689/CE, nici o agentie guvernamentala nu poate autoriza exploatarea aurului prin flotatie de cianuri in spatiu deschis” avertiza in octombrie 2001 Parlamentul German. Declaratia mai preciza: “Cercetari stiintifice serioase intreprinse in ultima vreme au dovedit, fara dubii, ca productia de aur obtinuta prin metodele cianurii in mediu deschis poate conduce la distrugerea ireversibila a ecosistemelor”.
Controversatul proiect de exploatare a zacamintelor aurifere de la Rosia Montana risca sa plaseze Romania intr-o companie nu foarte onoranta: cea a tarilor sarace si corupte ce asigura grosul poductiei mondiale de aur. Peste 70% din extactia metalului pretios se realizeaza astazi in state ca Peru, Ghana, Bolivia, Indonezia, Papa Noua Guinee, Guatemala sau Kirgiztan