Sunt un absolvent de studii universitare, specializat in stiinte economice si preocupat de politica in general, dar ingrijorat de politica romaneasca, in special. Am ajuns la concluzia ca atunci cand prestezi servicii in folosul comunitatii si in beneficiul statului, nu esti remunerat cum se cuvine (pretuirea valorii tale).
Activand in anumite firme multinationale si sub tutela angajatorului de profil autohton, nu realizam intotdeauna ce se petrece in jurul meu, pentru ca un aveam timp nici sa respir, daramite sa filosofez asupra modului de exploatare umana a firmei angajatoare, a statului sau sa imi dau seama cum mi se impune prin impingere, sa aplic strategii de viata, de manipulare, care sa ma influenteze negativ pe mine si pe cei cu care intru in contact direct.
Nu spun ca nu am fost pus in valoare deloc, poate ca nici eu nu am realizat sau avut incredere deplina in fortele proprii, in potentialul meu.Poate ca nu mi-am definit la timp calitatile, poate nu a interesat pe nimeni sau poate ca a existat o confuzie generala, generata in mod intentionat de haos, manipulare si debandada politica in care se regaseste astazi statul roman la absolut toate nivelele. Dar poate ca nu am avut timp liber sau nu am avut parte de o viziune clara pentru a-mi descoperi adevarata placere, transformata in obligatie, aceea de a comunica prin informatii cat se poate de obiective si de a analiza politica romaneasca pe toate caile de interpretare si observatie.
Cert este, ca in diaspora, romanul strain(cum zice d-l Basescu, dar nu e strain de nimeni si nimic), eu zic romanul instrainat, dar care ramane un roman adevarat(un roman critic, cu ochi critici), are prilejul si sansa sa distinga si sa vada altfel lucrurile, nefiind deloc deranjat sau virusat de microbi manipulatori din partea mass mediei, politicienilor ori apropiatilor indoctrinati, false surse de informare si influente negative care compromit orice judecata sau valoare morala. Stiti cum se zice:” la munte, respiri aer mai proaspat si bei apa de izvor rece, care iti curata gandurile si te vindeca de somn”. Toata lumea stie, ca in strainatate, e foarte greu sa incepi sa existi, la fel sa rezisti, se incepe cu acomodarea, apoi adaptare, constientizare, comunicare si in cele din urma renuntarea la vechile obiceiuri si adoptarea unui alt tip de mentalitate care sa te propulseze si sa te integreze in noua comunitate, pentru a-ti asigura un nivel de trai(inveti sa vorbesti ca ei, sa razi ca ei, judeci ca ei, te imbraci ca ei, te tunzi ca ei dar daca esti un caracter forte, inima si sufletul raman doua piese autentice si functionale).
Dar ce sa zic, nu e usor, pentru ca nu poti convietui printre oameni cu trasaturi si mentalitati diferite, daca tu ca si strain nu incerci sa aprofundezi si sa incerci sa cultivi cultura lor. Pentru ca altfel, nu te acepta..oricum discriminare exista si va exista tot timpul, e ocunoscuta universala, lupta aceasta pentru obiceiuri, traditie si teritoriu dintre bastinasi si emigranti. Si ca sa dai dovada ca esti un bun emigrant, esti nevoit sa te lasi umilit si exploatat, dar e alt fel de exploatare, una mai cu folos. Sunt la fel de interesat si dornic sa analizez si sa-mi canalizez informatiile primite si din partea presei de aici, cu privire la situatia si decizia politica de aici de a depasi criza, pentru a ameliora nivelul de trai sau pentru a crea locuri de munca, asta desi politicul si aici e la fel de indoielnic in unele cazuri.
Dar atat va pot spune, ca exista infrastructura creata, exista conditii create pentru copii, exista normalitate, exista mentalitate, exista educatie, exista libera exprimare, exista onestitate si seriozitate la nivelul fiecarei institutii. Nu exista insa situatia Romaniei in care guvernul si politicienii si-au vindut tara si locuitorii. Pe foarte multi dintre ei pe termen lung iar pe alti, inchiriati de pera mult timp.
Daniel, albaiulian plecat in Spania pentru o viata mai buna
Buna Daniel. Apreciez enorm de mult ceea ce simti si tot ceea ce ai relatat mai sus. Sunt redactor la ziarul din localitatea Daimiel „las tablas de Daimiel” si cu permisiunea ta as dori publicar in lb. Spaniola. ceea ce tu ai scris. Te rog mult ofera-mi mai multe date despre tine pentru ati face o introducere. multumesc. Bianca.
Este o plăcere pentru mine, dragă Daniel, să extrag din aceste rânduri ceea ce este personalitatea ta. Doar așa, câteva cărămizi. Sunt convins că prin experiența acumulată, în România și Spania, vei analiza cu mintea și sufletul ceea ce urmează.
Românul de azi, îmi permit să generalizez, iată că și cel care a lucrat un timp cu spor în alte țări, intră pe același traseu, cand dă de necazuri, și anume – altul este de vină sau o situație oarecare l-a trântit în necaz-. Trebuie să remarc că imediat intervi, de mai multe ori, cu cuvântul -poate- și ceea ce înseamnă el la adresa ta, și încerci să te apropii de adevăr. Tu ai soluția. Dacă nu este cea bună din prima atunci, desigur, următoarea va fi cea bună.
Ești pe același traseu de analiză și în ceea ce privește socitatea care te-a adoptat.
Fără ironie, dar remarcile că trebuie să înveți să râzi și să te tunzi ca ei nu este bună nici dacă vrei să pui ceva în evidență. Cred că nici de particularizare nu face față.
Din păcate, pentru cei mai mulți români, criza aceasta mondială, era mai bine să mai întârzâie, pentru că sigur am fi fost, peste 10 ani de exemplu, cu mai multă minte, buget și, cred, cu sufletul ieșit din hibernare. Noi nu suntem numai trup și minte suntem și suflet. Ignoranța se rezolvă, mai ales când societatea nu este favorabilă, prina autoeducație. Dacă vrei poți. Se vede că vrei, se vede că poți și reprezinți marea majoritate. Dacă crezi că știi, vezi dacă și pricepi.
Mi-a facut plăcere.
Cu stimă,
Dumitru Radu Cormoș