O găsești în cele mai neînsemnate lucruri. Într-o înghețată pe care o savurezi, ca un copil, împreună cu cei dragi ție, într-o grătăreală seara cu prietenii, într-o plimbare cu bicicleta prin pădure, într-un film bun…ai înțeles ideea. Sunt lucruri aparent neînsemnate care îți dau putere să continui, a doua zi, atunci când ai atât de multe lucruri de rezolvat și încurcături de descurcat. Care, dacă le-ai analiza pe la ora 6 după masa (ca să nu zic seara) ți s-ar parea imposibile. Dar, a doua zi, după ce ai trait micile bucurii, ca cele pe care le-am descris mai sus, ți se par lucruri ușoare.
Dar ce faci atunci când în tine s-a adunat atâta oboseală încât nici cea mai lungă și mai exotică vacanță nu îți mai rezolvă această problemă? Mergi înainte, dar cum? Ce trebuie să schimbi? Vacanța? Durata ei? Răspunsul este nu. Vacanța nu are nici o legătura cu starea ta de oboseală. Nu te ajută, ba dimpotrivă. Te va amăgi doar. După primele zile de activitate o să ajungi la conlcuzia că luxoasa ta vacanță e ca și cum nu ar fi existat. Dar, pentru unii, din păcate, dacă nu ar fi, nu s-ar povesti.
Unde trebuie să schimbi? De unde trebuie să începi? Chiar de la momentul în care ai ajuns. De la pasul 1625 la care ești, acum. Să începi să mai “tai din ele”. Încet, cu răbdare și, de ce nu, cu o doză de egoism. Să începi să renunți la tot ce e în exces pentru tine, chiar dacă îți place enorm ceea ce faci, pentru că, la un moment dat, ajungi să te scârbești dacă vei face asta în exces.
Să alegi ceea ce e esențial, chiar dacă asta înseamnă că nu o să mai câștigi atât cât câștigai până acum. Ba dimpotrivă, s-ar putea să ai surpriza că partea cu câștigatul nu va fi o problemă. Ai să începi să te dezvolți pe alte planuri și să câștigi de acolo. Să începi iar să te bucuri de libertatea ta, de a munci atât cât trebuie, de a te bucura de timpul liber cu cei dragi, de înghețata savurată, în parc, împreună cu copilul tău, acolo jos, prin iarbă, transpirat și murdar de la mersul cu bicicleta. Suntem făcuți pentru a munci iar, mai mult decât atât, dacă chiar îți place ceea ce faci, atunci e minunat. Dar și periculos, în același timp. Pentru că, așa cum orice lucru din lumea asta care îți place se poate transforma într-o dependență, și munca te poate atrage în această cursă. Prin nenumaratele ei fețe: provocare în fața unor situații noi și neprevăzute, clienți în fața cărora trebuie să stai drepți (pentru că altă cale nu este, te-ai angajat să le rezolvi problema și nu mai ai altă cale), bani care trebuie să vină, fiindcă altfel nu mai poți duce înainte afacerea pe care o iubești pentru că, pur și simplu, tu ai crescut-o, ca pe copilul tău…
Începe să trăiești, renunță (dar nu capitula) încet la ceea ce vezi că te consumă și îți face rău, ieși din hora care te amețește și te face să nu mai vezi bine realitatea și alocă-ți ție sau celor de lângă tine momente în care să le zâmbești. Poate că ai renunțat, dar nu esti un învins. Ai câștigat viață și timp pentru tine și pentru cei dragi ție. Iar viața este prea scurtă ca să o petreci între patru pereți și un monitor.
Aceste ganduri v-au fost oferite de Aristocrat Boutique www.aristocratboutique.ro,
facebook: Aristocrat Boutique Alba Iulia
Fii primul care comentează