Corneliu Vadim Tudor, fondatorul PRM, în vârstă de 65 de ani, a murit, luni, 14 septembrie, în Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei unde a fost internat după ce i s-a făcut rău. Starea acestuia s-a agravat după internare și a suferit un infarct. Medicii au încercat să îl resusciteze, dar fără nici un rezultat.
După decesul lui Corneliu Vadim Tudor, pe pagina sa de Facebook a fost actualizată o poezie postată în 7 septembrie, intitulată „POEM INEDIT ULTIMA CAFEA”
„Hai, Moarte, să bem o cafea
Ţi-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ţi coasa cea grea
Şi mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine eşti, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini şi oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce cîştigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
Hai să-ţi ghicesc în cafea
E bine să ştii ce te-aşteaptă
O cumpănă grea vei avea
Dar tu te descurci, eşti deşteaptă.
Eşti tot timpul în criză de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce să fim noi duşmani?
Eu te-nţeleg cel mai bine.
Lumea te aplaudă de departe
În zvon de corridă, olé!
Fii bună şi-ntoarce-te, Moarte
Să văd: după tine ce e?
Acum eşti captivă la mine
Am vrut să-ţi arăt, draga mea
Că nu-mi este frică de tine:
Ţi-am pus şoricioaică-n cafea.”
Corneliu Vadim Tudor
Noaptea de duminică spre luni
6 spre 7 septembie 2015
Fii primul care comentează