Iubito, în flori se agită polenul
E anunţată primavara-n grădini
Eu plec departe cu trenul
Striveşte-mă normal între sâni.
Creierul meu maşinarie romantică
Toacă sentimente mărunt
O voluptate ilustră si statică
De a-mi face părul cărunt.
Pufăie oraşele lumii din pipă
Scutură-ţi pletele de frunze şi zgură
Gândeşte-te la mine o clipă
Şi calea ferată o-njură.
Iubito, aceiaşi maşinărie romantică
Reface monoton ziua trecută
Cu o voluptate ilustră şi statică
În a te găsi mereu abatută.
Cuplează caloriferul la energia solară
În suflet şi coapse fie-ţi căldură
Pune de-o cafea, nu-ntârzia afară
Iubeşte-mă şi sânii fie-ţi etalonul masură.
Aşteaptă-mă iubito, aşterne-mi terenul
Mă voi întoarce iarăşi cu trenul…
Obosit şi de-o tristeţe precară
Am să-nfloresc în astă seară.
Fii primul care comentează