Toată lumea ştie că viitorul depinde de ceea ce facem noi acum, în prezent. Şi dacă aşa stau lucrurile, ce-ar fi ca noi astăzi să discutăm despre cum va fi la anul sau peste mai mulţi ani. Să considerăm că facem un exerciţiu de imaginaţie, lunând în considerare predicţiile sau afirmaţiile despre viitor realizate de specialişti în ultimul timp şi să horărâm la ce ne-am putea aştepta sau nu, în anii ce urmează. În fiecare an, editorii revistei Futurist aleg 10 cele mai interesante predicţii şi afirmaţii pentru anul ce urmează şi chiar şi pentru viitoarele decenii. Recent, aceste predicţii au fost alese, dezbătute şi publicate într-un raport anual numit „Outlook”. Fiecare dintre cele 10 puncte sunt alese din reviste şi publicaţii de specialitate, în funcţie de cât de interesante sunt sau de impactul pe care l-au avut şi îl au asupra cititorilor şi de probabilitatea ca ele să se îndeplinească.
1. Mediul va avea capacitatea de a ne anticipa fiecare mişcare
Predicţia: „Capacitatea de a transmite informaţii este încorporată în mediul fizic, dând naştere la ceea ce numim «internetul lucrurilor». Informaţiile care vin din reţele de senzori, cipuri RFID, camere de supraveghere, vehicule aeriene autonome şi din postări din social media care indică locaţia vor indica unde am fost şi unde vom pleca. În viitor, aceste fluxuri de informaţii vor fi integrate în servicii, platforme şi programe care vor crea o fereastră în vieţile şi viitorul a miliarde de oameni”
Din „Mapping the Future with Big Data,” iulie-august 2013.
De ce este în top 10:
Lumea a ajuns într-un punct important, dar neobservat, între 2008 şi 2009, atunci când numărul dispozitivelor (al senzorilor, telefoanelor şi al computerelor) conectate la internet au depăşit numărul populaţiei. În 2020, când un număr estimat la 7,6 miliarde de oameni vor exista pe Terra, vor fi 500 de miliarde de maşini care vor comunica una cu cealaltă. Ca populaţie, noi generăm anual 1,8 megabytes de informaţii referitoare la ce ascultăm, unde ne aflăm, unde vom merge, ce cumpărăm şi cum ne simţim.
Companiile de brokeraj, precum Acxiom trimit acele informaţii către companiile de marketing şi cele care vor să îşi vândă produsele unui anumit public. Serviciile precum Google Now şi Osito pot furniza trafic şi recomandări pe baza informaţiilor pe care fiecare persoană le dă despre sine.
Alte companii, precum Esri combină toate aceste informaţii în servicii informatice geografice pentru a arăta cum toţi aceşti oameni interacţionează cu lumea fizică. În anii ce vor urma, acest flux de informaţii se va combina formând un mediu care ne va anticipa mişcările mult mai bine.
De ce s-ar putea ca acest lucru să nu se întâmple niciodată?
Atunci când mediul adună informaţii despre tine, el trebuie să împărtăşească aceste informaţii, iar oamenii au început să pună multe întrebări referitoare la acest fenomen. Într-un sondaj realizat de curând, 68% dintre respondenţi au declarat că ei cred că legile actuale care privesc internetul nu protejează suficient intimitatea clientului.
Întregul mod de a vedea „internetul lucrurilor” evoluează cu aceeaşi viteză cu care se formează. Într-un discurs recent, Nicholas Negroponte, fondatorul proiectului One Laptop Per Child (un laptop pentru fiecare copil) a subliniat că versiunea internetului lucrurilor la care el a lucrat foarte mult timp, unul în care obiectele din jurul nostru reacţionează cu inteligenţă a fost dat la o parte. În schimb, el este înlocuit de un ecosistem bazat pe aplicaţii care ne permit să controlăm totul de la distanţă cu ajutorul smartphone-urilor. Aşadar, fie ne transformăm lumea într-un spaţiu viu, inteligent, fie într-o extensie a unui singur dispozitiv pe care nu îl deţine toată lumea.
2. Vom învia specii dispărute
Predicţia: „Porumbelul voiajor (Ectopistes migratorius), de exemplu, ar putea fi înviat după 100 de ani. În numărul nostru din septembrie-octombrie, geneticianul Ben Novak descrie o strategie pentru «dez-extincţia» acestei specii care a dispărut în anul 1914.
Proiectul numit Great Comeback (marea întoarcere), implică cinci paşi de cercetare:
1. Secvenţierea şi analizarea genomului speciei pentru a i se înţelege biologia;
2. Producerea celulelor care ar putea fi utilizate pentru crearea unui porumbel viu;
3. Crearea unui genom din ADN-ul sintetizat al unui porumbel voiajor;
4. Folosirea celulelor modificate pentru crearea himerelor de reproducere [combinaţii de porumbel obişnuit (Columba livia) şi porumbel voiajor] care în cele din urmă vor duce la crearea porumbeilor voiajori puri”;
5. Reintroducerea porumbeilor voiajori în sălbăticie”.
Extras din „The Great Comeback: Bringing a Species Back from Extinction”, de Ben J. Novak.
Citește mai mult pe descopera.ro
Fii primul care comentează