Mai deunăzi, recitind ideile lui Petre Ţuţea, mi-a atras atenţia un răspuns la o întrebare, adresată acestui MARE gânditor al neamului nostru…imi permit să le reproduc întocmai, „După dumneavoastră, care ar fi cea mai puternică cetate economică în ziua de azi? O să-mi spuneţi, şi v-o spun şi eu: liberala Americă! Din punctul acesta de vedere, europenii sunt, pardon de cuvânt, nişte băşinoşi…Nu-i mai puţin adevărat că, americanii fac haosul planetar, ei gânesc negustoreşte… În belşugul de acolo nu poate apărea o (mare) gândire teologică, de pildă. N-au vocaţie, ci îl invocă pe Dumnezeu doar ca să le binecuvânteze prăvăliile…Numai că se întâmplă un fenomen ciudat: un german, un francez, un orice care ajunge în America, se americanizează! Tragedia omului de azi e că americanii dictează. Dictează economic vamal, naval, aerian. Doar atât că nu exercită cum ar trebui stăpânirea lumii decât la casele de bani. N-au destul orgoliu politic, nici destulă onoare. Dar istoria nu iartă: americanii vor îmbătrâni şi ei”.
Multitudinea ideilor surprinse în cele câteva fraze, te năucesc pur şi simplu…Ţuţea reuşeşte să surprindă, sub multiple aspecte, o mare întrebare a lumii contemorane, şi să dea răspunsuri pe măsură, la aceasta…Gânditorul a fost un „pătimaş” al ideilor şi când a fost ateu şi când a ajuns la revelaţia dumnezeirii…aşa este şi în fragmentul citat mai sus!
Respectuos, aş îndrăzni să aduc unele argumente care să-i contrazică spusele. Încă din 1607, John Smith fondatorul coloniei Virginia, remarca, „nicicând cerul şi pământul nu s-au înţeles mai bine întru crearea unei aşezări omeneşti”. Aşa a început să se plămădească o nouă civilizaţie, o „lume nouă”…Sigur, a început un proces de etnogeneză complex, dar relativ scurt ca durată, comparativ cu etnogeneza altor popoare. Americanii au comprimat cumva timpul…malaxorul istoriei lor a macerat totul, de la uriaşe tragedii-exterminarea amerindienilor, sclavia negrilor, 11 sept.2001, etc – şi până la dictatura exercitată de S.U.A. astăzi, şi surprinsă atât de exact de Ţuţea -. Pe scurt, s-a ajuns de la expresia, „America, americanilor” –a preşedintelui J. Monroe în 1823, la „Lumea, americanilor” la începutul mileniului al III-lea !
Pentru noi românii, n-aş zice ca e o tragedie, nici la nivel de individ, nici la nivel statal…dimpotrivă chiar, agreez o „dictatură americană” uneia mai apropiate, europene, oricare ar fi ea!!! Să nu uităm că am avut parte de asemenea dictaturi..fie venite din Vest, fie din Est..Imi vin in minte spusele cancelarului german, Otto von Bismarck, rostite pe la 1878, „mă interesează poporul român ca de paharul meu de bere…când este gol”…cinică şi sinceră observaţie!!! Aş zice şi, foarte actuală!!!
Fiinţa umană, ca supremă valoare, a fost şi este respectată în S.U.A., iată un paragraf din „Declaraţia de independenţă” din 4 iulie, 1776 „ Credem că aceste adevăruri se înţeleg de la sine, că toţi oamenii se nasc egali, că sunt înzestraţi de Creator cu anumite drepturi inalienabile, că între acestea se numără viaţa, libertatea şi căutarea fericirii”… Ţuţea dorea să se nască şi o mare gândire teologică în S.U.A….americanii, oameni practici, fie au pus bazele unor N sisteme su gândiri teologice, cu impact mai mare sau mai mic, fie au preluat din ce a fiinţat pe piaţă – că tot vorbim de economia de piaţă!!!. Eu zic că nu e rău, pentru simplul fapt că, realitatea vieţii va face fireasca decelare între valoare şi pseudovaloare…atâta tot!
„Vin americanii”!… se striga şi se dorea după Marele Război…acum sunt aici…important este să tratăm cu ei într-o verticalitate a poziţiei şi nu într-una a „ghiocelului”, aşa cum am făcut-o din păcate, mai mereu în istorie…
Da, americanii vor îmbătrâni şi ei, dar vom îmbătrâni şi noi…poate vom şi muri odată cu ei…cred ca nici nu ar fi deloc tragic sau rău, nici ca individ şi nici ca popor!
prof. NICOLAE ANDRON
Fii primul care comentează