Un copil de 5 ani, o luptă cât o viață. David are nevoie de ajutor

La 5 ani, David încearcă să se ridice din cărucior când vede alți copii alergând. Paralizia cerebrală i-a schimbat copilăria, iar recuperarea lui depinde de terapii costisitoare

David Bălmău are doar 5 ani și suferă de paralizie cerebrală, o afecțiune neurologică permanentă care îi afectează sever capacitatea de mișcare și autonomia. Nu poate merge singur, nu poate vorbi și are nevoie de asistență pentru majoritatea activităților zilnice. După ani de recuperare și mai multe intervenții medicale, băiețelul a început să înregistreze progrese încurajatoare. Continuarea terapiilor presupune însă costuri pe care familia nu le mai poate acoperi singură.

Primele semne ale problemelor de sănătate au apărut când David avea doar trei luni. Mama sa a observat că băiețelul își ținea aproape permanent mâinile strânse și că dezvoltarea lui motorie ridica semne de întrebare. A început recuperarea înainte ca medicii să stabilească diagnosticul de paralizie cerebrală, confirmat ulterior, când copilul avea aproximativ nouă luni.

De atunci, viața lui David este marcată de ședințe de kinetoterapie, tratamente medicale, investigații și programe de recuperare. Afecțiunea îi limitează controlul asupra propriului corp, iar epilepsia și dificultățile de înghițire complică suplimentar îngrijirea.

Ani de tratamente și progrese obținute cu eforturi considerabile

În încercarea de a-i îmbunătăți calitatea vieții, părinții au apelat la specialiști și la diferite proceduri medicale.

În aprilie 2025, David a primit prima administrare de celule MUSE, iar în octombrie același an a trecut printr-o intervenție chirurgicală pentru reducerea spasticității. În octombrie 2026, băiețelul a primit o a doua administrare de celule MUSE.

Deși beneficiile celulelor MUSE în paralizia cerebrală nu sunt încă demonstrate științific, familia a observat, pe parcursul recuperării, evoluții care îi încurajează să continue.

David își controlează mai bine capul și trunchiul, este mai atent la ceea ce se întâmplă în jurul lui și încearcă să apuce jucăriile. A început să accepte alimente cu texturi diferite, după o perioadă în care putea consuma aproape exclusiv mâncare pasată.

Unul dintre cele mai importante progrese raportate de mamă este legat de dificultățile de înghițire. Din cauza disfagiei, David nu putea bea apă obișnuită fără riscul de a se îneca, fiind necesară îngroșarea lichidelor cu un produs special. În ultimele luni, potrivit familiei, a început să poată consuma apă fără acest adaos.

Pentru un copil cu afectare neuromotorie severă, asemenea schimbări pot avea un impact important asupra activităților zilnice și asupra calității vieții.

Recuperarea trebuie continuată, iar costurile depășesc posibilitățile familiei

David urmează în prezent un program complex de recuperare. Beneficiază de kinetoterapie, utilizează un premergător adaptat și un verticalizator și are nevoie de exerciții zilnice pentru dezvoltarea controlului motor.

Familia își dorește să continue terapiile și să evalueze posibilitatea unei a treia administrări de celule MUSE, precum și a procedurii Cytotron. Aceste intervenții sunt încă experimentale în cazul paraliziei cerebrale, eficacitatea lor nefiind stabilită prin dovezi clinice suficiente.

Dincolo de tratamente, obiectivul pe termen lung este ca David să își îmbunătățească mobilitatea, comunicarea și gradul de independență.

În prezent, băiețelul depinde de ajutorul adulților pentru alimentație, igienă și deplasare. La școală beneficiază de îngrijire individuală, iar programul de recuperare continuă și după încheierea orelor.

„Cel mai greu este să îl văd cum îi urmărește pe ceilalți copii alergând. Se împinge cu picioarele în suportul căruciorului, încearcă să se ridice și uneori începe să plângă. Îmi dau seama cât de mult și-ar dori să fie alături de ei. Mai avem o fetiță, Nadia, și încercăm să le oferim amândurora atenția de care au nevoie, dar David depinde de noi aproape în fiecare moment. Au fost ani de terapii, drumuri și intervenții medicale. Când îl văd că își controlează mai bine capul sau că încearcă să apuce o jucărie, știu cât de mult a muncit pentru acel gest. Vreau să putem continua recuperarea și să îi oferim toate șansele reale de progres”, povestește mama lui David.

Fiecare progres al lui David înseamnă ani de muncă. Dar recuperarea lui depinde și de resursele financiare ale familiei.

Pentru copiii diagnosticați cu paralizie cerebrală, recuperarea nu se încheie după o singură intervenție medicală. Este un proces de lungă durată, care necesită evaluări periodice, terapii personalizate și continuitate.

În cazul lui David, dificultățile financiare riscă să limiteze accesul la recuperarea de care are nevoie.

Asociația „Salvează o inimă” susține campania medicală a băiețelului, oferind persoanelor fizice și companiilor posibilitatea de a contribui la finanțarea îngrijirii sale.

„Când un copil are nevoie de recuperare ani la rând, problema nu este doar costul unei intervenții medicale, ci posibilitatea familiei de a susține acest efort pe termen lung. În cazul lui David, vorbim despre un băiețel care muncește zilnic pentru lucruri pe care alți copii le fac fără să se gândească. Nu știm cât de departe va putea ajunge, dar știm că fiecare progres merită susținut. Ne dorim ca părinții lui să se poată concentra pe îngrijirea copilului, fără teama permanentă că nu vor mai avea resurse pentru următoarea etapă de recuperare”, declară Vlad Plăcintă, președintele Asociației „Salvează o inimă”.

Cum poate fi susținută recuperarea lui David

Persoanele fizice pot contribui prin donații online sau transfer bancar, iar companiile pot susține campania prin sponsorizări.

Donațiile primite și plățile efectuate pot fi urmărite pe platforma asociației, în cadrul campaniei dedicate lui David.

Paralizia cerebrală nu are un tratament care să garanteze vindecarea. Dar accesul la recuperare și îngrijire specializată poate sprijini dezvoltarea abilităților și poate îmbunătăți calitatea vieții. Pentru David, următoarea reușită ar putea însemna mai mult control asupra propriului corp, o nouă formă de comunicare sau puțin mai multă independență.