Situațiile din viața de zi cu zi impun luarea unor decizii care au la bază alegeri raționale din punct de vedere economic, indiferent că le conștientizăm sau nu. Mai mult, știrile și diversele materiale pe care le citim din mass-media sau rețelele de socializare, conțin o serie de informații de multe ori cu titluri de impact, referindu-se la termeni economici cu care suntem familiarizați, dar nu întotdeauna înțelegem mecanismele care stau la baza calculării acestora sau a semnificației acestor termeni. Suntem obișnuiți să auzim că rata inflației a crescut, că datoria externă a ajuns la un anumit procent din PIB (Produsul Intern Brut), că deficitul balanței comerciale a crescut și așa mai departe, știri care oferă o anumită percepție asupra stării generale a economiei, de cele mai multe ori negativă, care, în final ajung să ne influențeze la nivel individual în deciziile pe care le luăm.
Totuși, de cele mai multe ori, nu înțelegem legătura și modul în care evoluția acestor indicatori economici ne influențează viața de zi cu zi, excepția făcând-o rata inflației, utilizată în ultimul timp comparativ pentru evoluția prețurilor la produsele pe care le utilizăm în mod obișnuit, mirându-ne atunci când această diferență este mai mare sau bucurându-ne atunci când este mai mică, deși tot creștere de preț este, dar o percepem diferit când avem un termen de comparație.
Gândindu-ne puțin la informațiile economice cu caracter general, de cele mai multe ori nu realizăm că influența este în ambele sensuri. Adică, nu acordăm o atenție prea mare modului în care ne poate influența la nivel personal faptul că datoria externă a crescut sau că deficitul bugetar a trecut de un anumit nivel recomandat de Comisia Europeană … nu vedem o influență directă. În esență însă, acești indicatori care sunt calculați la nivel național și care ne poziționează în diferite ierarhii realizate pe diferite domenii, nu sunt decât expresia tuturor comportamentelor individuale atât a fiecăruia dintre noi, cât și ale firmelor indiferent de dimensiunea acestora. De aceea, măsurile impuse la nivel național pentru modificarea sau corectarea acestor indicatori sunt greu de implementat atât timp cât necesitatea modificării comportamentelor individuale nu este înțeleasă de către fiecare dintre noi.
Provocarea pe care o lansez cititorilor este să pornim de la analiza propriului comportament și să vedem, gândindu-ne aici la susținerea economiei locale, românești, care este atenția pe care o acordăm produselor pe care le cumpărăm în mod cotidian? Cât de important este pentru noi ca produsele de larg consum pe care le alegem să provină cât mai aproape de noi, sau, să fie produse în România? Ce eforturi suplimentare suntem dispuși să facem ca să cumpărăm de la un producător local sau un magazin tradițional sau, chiar din piețele agroalimentare?
De ce este importantă această alegere și formarea unui astfel de comportament și cum pot ele să influențeze indicatorii economici de la nivel național despre care scriam mai sus? Preferința noastră pentru un produs local/național diminuează cererea pentru produsul respectiv care vine din import, respectiv din alte țări, contribuind astfel la sprijinirea unui fermier sau producător autohton (mai mic sau mai mare) care își desfășoară activitatea în țară, plătește taxe, crează și menține locuri de muncă tot aici. Mai mult, gândindu-ne că acest comportament este asumat de un număr din ce în ce mai mare de persoane, în timp, volumul cererii pentru produse autohtone crește și se diminuează cererea pentru cele de import, contribuind astfel și la diminuarea deficitului comercial în creștere în ultimii ani, în special la categoriile de produse alimentare.
Stimulând cererea pentru produsele autohtone se asigură și condițiile pentru creșterea producției, respectiv a activității firmelor de diferite dimensiuni, contribuind astfel și la creșterea Produsului Intern Brut (sau mai cunoscut ca PIB), respectiv a valorii bunurilor și serviciilor destinate consumului care se crează în economie în decursului unui an. De ce este important acest indicator? Pentru că el reflectă capacitatea unei țări de a produce „bogăție” (așa cum spuneau economiștii clasici). Respectiv, reflectă capacitatea unei țări de a produce bunuri și servicii destinate consumului final, adică ceea ce putem cumpăra de pe piață sau ceea ce putem exporta în alte țări dacă există cerere pentru produsele realizate în țară. De asemenea, este indicatorul la care raportăm deficitul bugetar, adică diferența dintre cheltuielile pe care le facem la nivel național, comparativ cu veniturile aduse la bugetul statului, sau datoria publică externă despre care aflăm că este în continuă creștere.
Așadar, gândind în această direcție, care este proporția produselor de proveniență locală sau națională pe care le utilizați într-o zi obișnuită? Care este atenția pe care o acordați țării de origine sau de fabricație a produselor pe care le achiziționați? Este important să avem în vedere aceste aspecte?
Ionela Gavrilă-Paven este Conf.univ.dr. Facultatea de Științe Economice, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia; Domenii de interes: economie-economie europeană- dezvoltare regională; Membru al Corpului Experților Contabili și Contabili Autorizați din România, Filiala Alba.
Fii primul care comentează