PNRR e șansa unică de a ne ridica, la propriu, țara, prin investiții fără precedent din punct de vedere al sumelor la care avem acces. Însă, dacă vrem să fim realiști, trebuie să înțelegem că PNRR-ul nu înseamnă o ploaie torențială de euro care cade peste România. Mai degrabă, e vorba de competența autorităților centrale și locale, de predictibilitate și responsabilitate în a mânui acești bani. De a transforma banii lichizi, în proiecte solide: drumuri, spitale, școli șamd.
Câteva dintre cele mai importante domenii finanțabile pe baza granturilor cuprind și noi posibilități de împădurire. 730 de milioane de euro sunt prevăzute cu intenția de a corecta, prin reîmpădurire, un bun național pe care mulți ni l-au răpit de ani de zile. Îmi permit să cred că toți banii ăștia nu vor putea rezolva problema suprafețelor împădurite, dacă nu vom corecta și stopa, înainte de orice, abuzul defrișărilor! În privința unui alt domeniu prioritar, sănătatea, unde avem un decalaj imens față de vest, granturile din PNRR însumează aproape 2 miliarde de euro pentru infrastructuri spitalicești. Pentru a ieși din „învechitul” ce definește capacitatea de transport feroviar, România poate folosi 3,5 miliarde de euro. Aici, ca și în privința autostrăzilor, având experiența nereușitelor din trecut, nu putem fi chiar optimiști că în patru ani suntem capabili de dezvoltarea unor culoare de transport ce ne leagă de restul Europei. Aproximativ 3 miliarde de euro sunt disponibili pentru educație, în care ani la rând au existat la un capăt ministere și comisii, iar la celălalt abandon și analfabeți funcționali. 500 de milioane de euro sunt chiar pentru prevenirea abandonului, o noțiune devenită aproape iluzorie. Granturile pentru transformare digitală și mobilitate urbană însumează un total de 1,8 miliarde de euro, respectiv 1,2 miliarde.
Vreau să atrag, în mod special, atenția asupra ÎMPRUMUTURILOR care vor fi contractate pentru realizarea de proiecte. Vor fi restituite de fiecare cetățean al României, iar mulți se vor întreba dacă prin ceea ce plătesc înapoi au parte de o solidaritate echitabilă. Vă dau, ca exemplu, cele 600 de milioane de euro destinate dezvoltării rețelei de transport cu metroul în municipiile Cluj-Napoca și București. Așadar, e necesar ca autoritățile care contractează aceste sume să se asigure că au finanțare integrală pentru duce la bun sfârșit ce și-au propus. Iar pe de altă parte să fie în stare să încaseze, cât mai repede, bani din exploatarea liniilor doritelor investiții. Fiindcă, așa cum te împrumuți, trebuie să restitui și banii.
Tot în bugetul PNRR, tot la capitolul împrumuturi, aproape 170 de milioane de euro sunt bifați pentru „Promovarea celor 12 rute turistice/culturale” și pentru „Modernizarea/crearea de muzee și memoriale”. Sper că cei care doresc să ia bani pe astfel de proiecte au și o proiecție a felului în care vor înapoia banii. Sunt de acord să investim în cultură și turism, însă fără un calcul economic solid vom ajunge în situația de a ne uita, în ziua scadentă a ratei, la un portmoneu gol.
Alături de colegii mei din PPE, voi rămâne foarte atent la felul în care statul român, prin instituțiile sale abilitate, va trata, aborda și implementa tot ceea ce ține de PNRR. Voi reveni cu detalii asupra domeniilor finanțabile, dar și cu opinii despre cum cred că merită să transformăm provocările în oportunități realizabile.
Mircea HAVA, eurodeputat PNL
Membru al PPE
Fii primul care comentează