Am fost chemaţi să venim la vot în 2009, exact când erau alegerile prezidenţiale, să votăm reducerea numărului de parlamentari la 300 şi să modificăm Parlamentul nostru bicameral, adică Senat şi Camera Deputaţilor, într-unul unicameral. Cum peste 50 % din alegătorii care au venit la vot au participat la acest referendum, iar din aceştia, majoritatea au votat pentru reducerea numărului de parlamentari şi pentru Parlamentul unicameral, referendumul a trecut şi … cam atât, nimic mai mult, doar atât.
Oamenii, cred că nu au stat pe gânduri, este şi normal, Parlamentul deţine una din cele mai scăzute cote de încredere dintre toate instituţiile statului. Trimişii noştri în Parlament, din punct de vedere al populaţiei fac obiectul dezamăgirii, a falsei speranţe, de mai bine de două decenii de când am revenit la democraţie, prin susţinerea guvernelor care nu au reuşit să aducă bunăstarea mult aşteptată după momentul decembrie 1989. Ceea ce nu a explicat nimeni populaţiei României în decembrie 1989 şi nici după, este faptul că, spre exemplu, America de Sud trăieşte de aproape două secole în democraţie şi economie de piaţă şi încă mai speră la prosperitate. Mai departe, influenţa şi averile parlamentarilor din punct de vedere al cetăţenilor sunt cu siguranţă alţi factori care au reprezentat dorinţa de a sancţiona puterea legislativă, sau mai bine zis, sancţiunea se îndrepta spre distinşii membri ai legislativului.
Să le luăm pe rând, aşa cum am mai spus, Parlamentul este compus din două camere, Senatul – camera superioară şi Camera Deputaţilor – camera inferioară, care au cam aceleaşi atribuţii, dar sunt două. Bun, dacă este aşa, nu prea ar avea sens să avem un Parlament bicameral. Dar atunci de ce a fost făcut acest Parlament bicameral? Scopul unui sistem parlamentar bicameral este ca o cameră a Parlamentului, fie că este Senat sau Camera Deputatilor, să o controleze pe cealaltă. De exemplu, dacă o cameră adoptă un proiect de lege, cealaltă camera îl poate respinge. Dar poate acest lucru nu a fost de ajuns pentru românii care au votat referendumul.
România înainte de comunism a avut tot un sistem bicameral, diferenţa era că alegerile directe cum le știm noi astăzi, se făceau pentru Adunarea Deputaţilor, în timp ce Senatul era ales indirect și era compus din elitele societăţii, de la preşedintele Academiei Române, la foşti preşedinţi ai Consiliilor de miniştri, adică foşti premieri, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie, foşti preşedinţi ai corpurilor legiuitoare şi aşa mai departe. Parcă este altceva, parcă ar avea sens să avem un sistem parlamentar bicameral, parcă nimeni nu şi-ar permite să îndrăznească să desfiinţeze acest sistem parlamentar bicameral, care prin compoziţia sa, era un garant al democraţiei, al competenţei… dar a facut-o guvernul Petru Groza în 1946… trăiască comunismul!
Să ne întoarcem în perioada nostră, referendumul pentru Parlamentul unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 a fost în 2009. A trecut ceva vreme de atunci şi nu s-a întâmplat nimic din simpul motiv că nu are ce să se întâmple. Să fim serioşi, reducerea numărului de parlamentari de la aproape 500 la 300 pare enormă, dar în realitate pentru bugetul ţării este nesemnificativă. Într-o ţară cu aproximativ 4,2 milioane de salariaţi din care aproximativ 1,2 milioane de salariaţi sunt la stat, reducerea numărului de parlamentari, cu toate reducerile de posturi de la Palatul Parlamentului sau de la birourile parlamentare din teritoriu, are ca efect zâmbetul pe buzele celor care realizează eficacitatea reformei propuse. Nu spun că e greşit să reducem numărul parlamentarilor, poate este chiar necesar să facem acest lucru, dar discursul politic care a promovat reformarea statului român prin această posibilă măsură, cade în derizoriu la o privire mai atentă. Pentru a trece la un sistem unicameral este nevoie de un alt referendum de modificare a Constituţiei. Da, trebuie să modificăm legea fundamentală a ţării, pentru acest nou referendum avem nevoie ca un număr de minim 50 % din românii cu drept de vot să iasă la urne, ceea ce este foarte, foarte, foarte puţin probabil.
Dar ce s-ar întâmpla dacă am lua şi lucruri bune din trecut ? Oare România de astăzi nu ar putea avea un sistem bicameral similar celui anterior anului 1946, unde am putea alege membrii Camerei Deputaţilor şi unde membrii Senatului ar avea o componenţă din rândul specialiştilor consacraţi în diverse domenii, elitele societăţii ? Oare nu ar creşte încrederea în corpurile legislative ? Oare nu am avea în Parlament un garant al democratiei, al competenţei ?
Aceste întrebări nu au prea fost puse, şi uite aşa ne tot învârtim în cerc, şi cum cercul nu are colţuri, nu ajungem nicăieri.
Mihail David
www.mihaildavid.ro
„Parlamentul deţine una din cele mai scăzute cote de încredere dintre toate instituţiile statului” Te afli în eroare, dacă ai scris articolul în aceste zile de mare unitate și manifestare. Cei din jurul tău, până hăt la graniță, nu mai sunt, marea majoritate, cetățeni turmentați.
„Trimişii noştri în Parlament, din punct de vedere al populaţiei fac obiectul dezamăgirii, a falsei speranţe, de mai bine de două decenii de când am revenit la democraţie, prin susţinerea guvernelor care nu au reuşit să aducă bunăstarea mult aşteptată după momentul decembrie 1989. Ceea ce nu a explicat nimeni populaţiei României în decembrie 1989 şi nici după, este faptul că, spre exemplu, America de Sud trăieşte de aproape două secole în democraţie şi economie de piaţă şi încă mai speră la prosperitate.”
Pui pe toți politicienii în aceiași oală și nu este corect. Este un mesaj vechi, aruncat pe piață tocmai de politicienii corupți. Au răspândit o ceață în care ai intrat din ignoranță sau …. În ceea ce privește America de Sud și democrația de două secole, ce să mai vorbim. Mai citește!
După acestea, partea istorică legată de parlament a devenit, în subconștientul celui care te citește, mai puțin atractivă și datorită neadevărurilor din introducere. Ai parte de un alt cetățean. Nu uita!
Acesta este mesajul pe care-l trimiți? Mă chemi ca să vin (?) și după un ghiveci, tragi singur concluzia că ești pe la colțuri, deși te învârți într-un cerc, de data aceasta vicios. Mai cugetă și sunt convins că, după un timp, poți transmite și un mesaj valoros.
Cu fermitate și cu stimă.
1. Articolul l-am scris in primavara, pe 12 aprilie, aveam alt guvern, alta coalitie guvernamentala, cand nu putea fi vorba de nici o unitate nationala, cum din pacate nu cred ca este nici acum, parlamentarii sateau in banci pentru ca guvernul sa nu fie votat de propriul arc guvernamental la motiunile de cenzura depusa de opozitie … Anul trecut daca tineti minte parlamentarii pdl votasera din gresala, din gresala precum o turma scaderea tva la alimentele de baza… etc.
2. Referitor la dezamagirea populatiei fata de parlament, eu vorbeam de momentul 2009, cand la referendum, populatia a votat reducerea numarului de parlamentari si sistem unicameral nu din simpatie sau respect fata de parlament ci din dezamagire, cel putin asa cred eu, altfel nu s-ar fi prezentat la vot, sau ar fi votat impotriva. Probabil nu toata lumea intelege exact ce inseamna pentru bugetul de stat o reducere de parlamentari sau ce inseamna pentru un legislativ un parlament unicameral, prin urmare am tras aceasta concluzie.
3. Referitor la America de Sud, am citit, citesc si voi citi istorie pentru ca e cea mai mare pasiune a mea si America de Sud per total a trait in economie de piata in ultimele doua secole. Sigur au existat scurte perioade de dictatura militara pe ici pe colo, au existat inteventii ale statului in economie, nu contest asta, avem si astazi in Venezuele prin Chavez un neocomunism, dar in mare in ultimele doua secole, America de Sud a trait in democratie si economie de piata.
4. Partea cu invartitul in cerc… este ceea ce caracterizeaza politica romaneasca dupa momentul decembrie 1989 datorita actualului sistem parlamentar din punctul meu de vedere. Parlamentarii sunt alesi, isi schimba partidele, se schimba majoritatile in parlament, se schimba guverne. Unii spun ca ar trebui interzisa migratia politica, dar stim bine ca nu se poate. Eu am venit cu o propunere, pentru un parlament bicameral, cum am avut anterior preluarii puterii de catre comunisti, care cred eu ca ar reprezenta solutia cea mai buna pentru Romania.
Mă bucură dorința pentru dialog. Viața a devenit, în ultimele luni, extraordinar de dinamică. „Cetățeanul turmentat” s-a trezit și a constatat că poate determina, poate influența conducătorii de acum. Iată, au și dispărut atâția dintre ei! Am devenit cu mult mai conștienți. Am devenit.
Nu uita, tu cel pe care noi te-am ales, că de acum vom veghea!
Dragă coleg, cei care vor să transmită mesaj este normal să prindă valoare și, mai ales, să poarte în cuvinte adevăr și conștiință. Sunt convins că acceptarea dialogului duce la ridicarea înțelegerii.
De aceea cântărirea cu caracter și conștiință ne va face să realizăm propria schimbare, pentru a fi o adevărată călăuză pentru cei din jurul nostru, pentru un nou sens.
Te aștept cu propuneri.
Cateva idei in acest sens precum si alte lucruri despre care nu prea vorbim noi ca societate le-am schitat la mine pe blog http://www.mihaildavid.ro