Zăpada trece, parlamentarii rămân!

În toate perioadele istorice au existat regimuri politice care au guvernat emanând lozinci menite să creeze poporului sentimentul că ele dau conducătorii de care poporul are nevoie. Dintr-un punct de vedere, lozincile se pot împărți în : 1. Lozinci menite să terfelească regimurile anterioare și prin care să se explice cauza greutăților prin care trece poporul și a nerealizărilor promisiunilor actualului regim. 2. Lozinci menite să proslăvească pe cei ce tind să ia puterea sau însăși actuala putere și să creeze poporului sentimentul că în scurt timp va curge lapte și miere prin fața casei lor.  Nici vremurile pe care le trăim noi nu au scăpat de acest mers al lucrurilor. Lozincile se mulează pe rânduiala actuală. Nu sunt de acord cu cei care ne duc la ideea că în România s-a instaurat dictatura, dar nici cu cei care susțin că avem o democrație adevărată. Cum suntem noi obișnuiți, putem spune că avem o democrație originală. Cea mai des folosită lozincă din prima categorie, stereotipă cum îi stă bine unei adevărate lozinci, este „greaua moștenire”. Fiecare guvern nu poate face nimic pentru că a preluat de la guvernul anterior o situație catastrofală datorită furăciunii și incompetenței celor de dinainte. Mă întreb, dacă tot știu deja ce-i așteaptă, de ce se mai bagă să guverneze?  Știu ei, de ce ! Ba mai mult, ni se promite că în scurt timp vor da în vileag toate fraudele de proporții comise de predecesori. După care se intră pe făgașul normal. Tăcere și trai pe vătrai. Și ciclul se reia. Cea de-a doua categorie de lozinci, promit un trai îmbelșugat numai să-l susții pe cel ce aruncă cu lozinca în tine. Categoria cea mai consistentă e cea a lozincilor fabricate și utilizate în preajma campaniilor electorale. Din păcate, românul se înduioșează ușor și uită repede. Mulți sunt atrași de promisiunile făcute și își utilizează această mică fărâmă de putere primită ca cetățean al patriei, pe nume VOT,  investind în cel ce promite mai mult și mai frumos. Aici și partidul din care face parte are un rol, forța cu care acesta poate penetra în mentalul alegătorului fiind de multe ori hotărâtoare.  Exemplul cel mai bun este Dan Diaconescu in Direct. Votul alegătorului l-am descris ca o bucățică de putere. Pusă bucățică lângă bucățică, această forță devine capabilă să-l propulseze pe un candidat sau alt candidat în Parlamentul României. Rolul trimisului ar trebui să se canalizeze pe munca în două direcții complementare. Să contribuie la emiterea unor legi bune pentru țară , de care să beneficieze tot cetățeanul, să-i crească siguranța și calitatea vieții omului, să-i îndulcească acestuia viața, să i-o ușureze și să-l facă, intr-un cuvânt, mulțumit că Dumnezeu i-a dat să trăiască în această țară, România. Dacă prima direcție presupune generalul în ceea ce privește legislativul, a doua direcție în care parlamentarul ar trebui să răsplătească alegătorul ce a investit în el este particularul. Munca în favoarea zonei geografice, numită colegiu, care l-a propulsat acolo. Este clar că la nivel de țară există resurse limitate. Dacă o resursă pleacă spre Botoșani ea nu mai poate veni spre Alba. Parlamentarul de Alba este chemat să se bată cu argumente în fața colegilor din alte zone pentru ca o resursă sau alta să fie consumată în favoarea alegătorilor săi. Și asta intr-o perioadă de criză economică profundă ce tinde, după pronosticurile multor economiști reputați, să se reactiveze și mai virulent in 2013. Parlamentarul de Alba are și un alt handicap major față de colegii săi. O misiune mult mai grea de această dată în a convinge întreg Parlamentul și Guvernul că merităm suficiente resurse pentru dezvoltare. Asta din cauza victoriei zdrobitoare a USL-ului coroborată cu faptul că, exceptând județul Arad cred, suntem singurul județ în care alegerile locale au fost câștigate la nivel de Consiliu Județean și capitală de județ de către PDL. Asta va face ca, în lupta pentru resurse, parlamentarilor de Alba să le fie mereu “amintit” de colegii lor că nu e bine să se dea banii la pedeliști și implicit în Alba. Și asta în a avea argumente suplimentare în eliminarea pretențiilor aleșilor Albei vis a vis de cele ale reprezentanților celorlaltor județe conduse de forța covârșitoare ce diriguiește țara, adică USL. Iată de ce calitatea parlamentarului de Alba trebuie să fie superioară celei precedente pentru ca pe aceste meleaguri să fie, dacă nu o prosperitate liniștitoare, măcar asigurarea unui trai decent pentru majoritatea populației județului. Despre calitatea parlamentarilor aleși nu mă pronunț. Aș fi caracterizat cârcotaș dacă le-aș găsi cusururi din debut, după ce au fost aleși cu o majoritate confortabilă. Îngrijorarea mea vine mai tare din altă parte. Clasa politică a dat dovadă, în ciuda părerilor multor analiști politici, că nu este pregătită să conducă doar cu alternarea la putere a două forțe politice. Nu avem o democrație consolidată gen SUA, Marea Britanie, în care două grupări politice alternează la putere spre propășirea nației. La noi s-au format două grupări într-un mod nenatural, ce nu are de-a face cu politica adevărată. Una în jurul lui Băsescu și alta contra lui Băsescu și toate voturile au fost date până la urmă fie că Băsescu e băiat bun și trebuie protejat , fie Băsescu este capul tuturor răutăților și el trebuie trimis acasă. Spun că sunt îngrijorat pentru că aceste două găști sunt făcute la bază din același aluat. Descendente ale FSN-ului, cu excepția liberalilor care sunt și vor fi din ce în ce mai puțin vizibili și mai marginalizați de tăvălugul pesedist. De altfel și în Parlamentul European guvernul nostru e perceput de stânga, liberalii fiind dizolvați în percepție în social democrația din care face parte primul ministru. Cât îl interesează doctrina și crezul politic pe parlamentarul român se vede din ușurința cu care acesta baletează și sare dintr-o barcă în cealaltă, direcția fiind, de regulă, dinspre barca ce ia apă înspre cea mai cosmetizată pe moment. Sunt îngrijorat de faptul că mașina de vot din mîna unora s-a transferat în mâna altora sau chiar a acelorași politicieni în anumite cazuri (vezi gașca UNPR sau mai nou, la orizont, gașca UDMR plus cei săriți de la perdanți la câștigători în urmă cu puțin timp). Sunt îngrijorat de puterea enormă pe care electoratul a pus-o în mâna unei singure grupări care ar putea transforma Parlamentul într-o mașinărie de răsplătit învingătorii. Sunt supărat că vor intra în parlament din nou pedelei aroganți, agramați și îmbogățiți peste noapte care ne tot explică dar noi nu avem capacitatea de a înțelege că ei au făcut totul  să scoată țara din criză. Mulți din acești pedelei s-au aciuat în colegii unde au sperat să aibă câștig de cauză. Unora nu le-a reușit, dar unora le-a reușit din cauza acestui sistem găunos de a câștiga un loc în Parlament. Deși avea mandat până la aceste alegeri, Guvernul ne-a promis marea cu sarea la anul, în mandatul viitor. Eu accept să ne fie greu, dar atunci să ne fie la toți greu, nu pe sărite. Așteptările sunt cu mult mai mari chiar decât în 1996 când a venit la guvernare CDR-ul. Vă rog nu dezamăgiți acest popor care v-a pus în mâini o putere cum numai FSN-ul și-a luat-o singur prin șmecherii în 1990. Să aveți succes, în folosul tuturor românilor. Doamne ajută și Crăciun fericit!

Alin Popa

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 21742 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*