Victor Ciutacu părăsește Antena 3. A optat pentru o altă televiziune

ciutacuÎntr-o postare pe blogul său, Victor Ciutacu a anunțat că părăsește Antena 3. Iată ce a scris jurnalistul despre această „mutare” de pe piața media:

„Se termină un ciclu profesional şi de viaţă. După aproape nouă ani (dintre care peste şase şi la tv), părăsesc Trustul Intact. A fost cel mai lung (şi cel mai plăcut) loc de muncă pe care l-am avut. Şi, în 20 de ani, am trecut prin câteva…Sigur, cea mai la îndemână e teoria conspiraţiei. O să vă dezamăgesc. Nu e nici un scandal. Şi, din punctul meu de vedere, nici n-are de ce să fie. Nu m-am certat cu nimeni, nu mustesc frustrările-n mine. N-aş avea nici un motiv serios să mă plâng şi chiar nu-s genul care să-şi caute motivaţie pentru autovictimizare. E o oportunitate de carieră şi atât. Căreia, după ani de refuzuri fără să mă bat cu pumnu-n piept, am decis să-i dau curs. E decizia mea, e viaţa mea, e responsabilitatea mea. Mi-e foarte greu să scriu rândurile astea. Am venit în Intact în 2004, direct dintr-o structură guvernamentală, fără să mă paraşuteze nimeni. Aveam un nume suficient de rezonant în mica şi meschina noastră lume încât să nu fie nevoie să mai dau probe de talent şi competenţă. Am ajuns la Jurnalul Naţional, aflat într-o senzaţională efervescenţă. Masa era cumva întinsă, n-am ridicat pietroaie pe munţi. Ziarul a ajus (şi cu mine acolo, e o realitate) lider al pieţei şi acolo a rămas. Între timp, presa scrisă s-a prăbuşit. Probabil voi scrie şi pe tema asta, dar nu acum. Acum e despre mine. Am parcurs, în ani, la JN, toate treptele de la senior editor la redactor-şef. Nu cred că-i necesar un rezumat al activităţii mele. Cine vrea vede.Cu Antenele am început să colaborez, neinstituţionalizat, din 2005. Pentru că aveam, în paralel, un contract de colaborare cu Realitatea TV. Din 1 februarie 2007, o fac şi pe bază de contract. Trei ani şi jumătate la Antena 2 (proiect pornit chiar de la zero), doi ani şi jumătate de Antena 3 (cu statut de invitat permanent la Sinteza zilei, în paralel), chiar nu cred că am trecut prin televiziune fără să las urme. Am crescut şi consacrat un brand, Vorbe grele. Am participat, atât cât m-a dus pe mine priceperea, la creşterea Antenei 3 până la statutul de astăzi, de lider detaşat al pieţei televiziunilor de ştiri. Am luat premii, am readus plăcerea interviului (constant) de televiziune, am contribuit la modelarea cursanţilor IMA (unii dintre ei îmi sunt colegi), am aprins fitilul pentru ceea ce este astăzi proiectul Restituţia valorilor, am făcut audienţă, am adus bani staţiei şi am fost plătit civilizat, decent şi la timp. Mai importante decât toată enumerarea seacă sunt prieteniiile pe care le-am legat. Dincolo de funcţionarea de ceas elveţian a unei echipe (constituită pe afinităţi personale şi antipatii politice comune, nu pe baza vreunei strategii savante), cred că noi, Bad boys, am arătat că, indiferent de ambiţiile şi orgoliile personale, putem fi (şi) prieteni. Şi chestia asta rămâne, până la urmă…Relaţia mea cu patronatul a fost aceea de distanţă politicoasă. Motiv pentru care chiar vreau să-i mulţumesc public. Nu m-a încurcat, sper că nici eu nu i-am pricinuit daune majore. Nu am vorbit când am venit în trust, nu cred că avem de ce-o face la plecare. Nu-s genul Ion Cristoiu, să dea cu rahat peste umăr înspre locul unde a mâncat atâţia ani o pâine albă. Nici nu rezonez la toată campania dezaxată împotriva fondatorului trustului, nici nu-l consider lumina politicii şi a business-ului autohton. E un om care – repet, de la distanţă – mi-a respectat meseria, priceperea şi statutul. Nu mă interesază conflictul lui cu proprietarul postului de televiziune unde voi lucra. Nu am participat (şi nici nu voi participa!) la el. Mi-ajung, cu vârf şi îndesat, răfuielile mele. Pe ale lor să şi le rezolve personal sau prin reprezentanţi, alţii decât mine. Am suficiente alte preocupări în viaţă. N-am scris, până acum, nimic despre Marius Tucă şi Mihai Gâdea. Respectul se probează, nu se declamă. Ei m-au adus, pe rând, în locurile din trust unde încă sunt sub contract. Şi mi se pare normal ca lucrurile pe care vreau să le spun să le audă direct de la mine. Ceea ce s-a şi întâmplat. Pentru liniştea căutătorilor în ape tulburi, amândoi m-au sprijinit, susţinut, promovat şi apărat la nevoie.  Şi nu mă pot despărţi de ei pe blog, deşi se poartă dramoletele politice în reţelele sociale. Puteam pleca-n politică, pe un loc călduţ. Aveam şi o scuză la îndemână. N-am făcut-o, deşi am avut oportunităţi. Pentru că nu-i lumea mea. Mă pricep la presă. Asta vreau să fac în continuare. Din păcate, presa scrisă e un capitol, aproape sigur, închis pentru mine. Am ales România TV, care – o, da! – m-a şi înjurat. Plec de la liderul autoritar la un aspirant, nu e prima oară când o iau de la zero. Mă voi vedea zilnic şi cu oameni care mă detestă. Nu mă interesează. Am mai făcut-o când am ajuns în APAPS. Nu mă intimidează nici prezumtivele reacţii publice. Nu vreau dovezi de iubire. Nu candidez la Mister Olympia, n-am nevoie de sufragiile juriului. Prestez la relaţii cu publicul. Acel public care va alege să urmărească emisiunile mele. Sunt conştient de riscurile de imagine şi de carieră. Da-s băiat ambiţios. E oportunitatea mea, e riscul meu, e decizia mea…”

Despre Redacția ProAlba 37273 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*