„Tânăra” Rusie şi spaţiul românesc

rusia 1Acum câteva numere scriam un articol despre „bătrâna” Americă… În rândurile de mai jos, voi încerca să scriu câteva idei despre „tânăra” Rusie şi rolul acesteia în istoria poporului nostru. Sigur, demersul nostru se rezumă doar la câteva „crochiuri” de idei, aşternute în speranta rememorării unor elemente absolute revelatoare. Spunea E. Cioran că, „singura funcţie a memoriei este să ne ajute să regretăm”… NOI CA POPOR, NU PREA AVEM CE REGRETA VIS A VIS DE „BUNUL” NOSTRU VECIN DE LA RĂSĂRIT! Oricum ai suci şi răsuci problema la nivel politic şi economic, „Maica” Rusie nu a avut -şi nici nu are!-, vreun respect, vreo consideraţie faţă de poporul nostru… Da, se pot aduce unele argumente favorabile, bazate pe o anumită solidaritate religioasă, culturală chiar, dar atât…

Să detaliem… rămâne un adevăr indiscutabil că Rusia ortodoxă s-a folosit enorm de factorul religios în politica de expansiune spre Marea Neagră şi spre Istambul. Pe fondul „crizei orientale” -aşa numita criză a „omului bolnav” ce era Imperiul otoman-, Rusia şi Austria voiau să-şi împartă moştenirea acestuia. Testamentul lăsat de ţarul Petru cel Mare, nu lasă nici un semn de echivoc… toate invaziile ruseşti către Istambul -Constantinopol, „a doua Romă” -au vizat expansiunea Rusiei prin supunerea popoarelor din Balcani! Ţările Române se aflau exact pe axa de înaintare a Rusiei spre „inima” ortodoxiei, Constantinopolul… Practic, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, asistăm la insinuarea Rusiei în politica şi arealul românesc. A fost acea alianţă antiotomană -se recunoştea expres graniţa dintre Moldova şi Rusia ca fiind pe Nistru!- Între domnitorul-cărturar, Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare, soldată cu înfrîngerea lor la Stănileşti şi fuga acestora sub fustele unor rusoaice! Am plătit scump această apropiere de Rusia, turcii impunând în Principate durerosul regim fanariot… Au urmat incursiuni militare ruseşti pustiitoare în 1736, 1768, 1787…

Un moment tragic s-a petrecut în 1812 când, în urma păcii de la Bucureşti, am pierdut Basarabia… Turcia nu avea niciun drept să cedeze teritorii româneşti Rusiei.. A urmat o politică de rusificare forţată a teritoriului dintre Prut şi Nistru, transformată în gubernie-provincie- rusească… din păcate, consecinţele se văd şi astăzi…

rusiaÎntre 1828-1834 Principatele Române au fost sub ocupaţie militară rusă, guvernator al acestora fiind celebrul gen. Pavel Kiseleff – a avut nu mai puţin de 5 copii făcuţi la Bucureşti! – A început „protectoratul” rus asupra noastră… numai „protectorat” nu a fost… silnicie şi exploatare cruntă… Înfrângerea revoluţiei române de la 1848 se datorează, în mare măsură, intrării trupelor ruseşti în spaţiul românesc, de la Iaşi, Bucureşti şi până-n Transilvania! Declanşarea războiului Crimeii, s-a datorat tot intrării trupelor ruseşti în Principate! Au intervenit Anglia şi Franţa, iar Rusia înfântă fiind, a fost obligată să recunoască alipirea a 3 judeţe din S Basarabiei la Moldova… o palidă consolare a raptului din 1812… Fericire mare, a fost înlăturat şi „protectoratul” Rusiei asupra noastră!

Pe fundalul politicii panslaviste promovate cu asiduitate de Curtea ţarilor de la Sankt- Petersburg, a început războiul ruso-turc din anii 1877-1878. România prinţului Carol I s-a alăturat Rusiei, implorată fiind de aceasta să-şi trimită trupele pe frontul din Bulgaria! Ne-am proclamat independenţa -9 mai 1877 – şi am luptat eroic-fără patriotism deşănţat o scriu! – La Plevna, Smârdan, Vidin… Rusia şi-a arătat şi atunci „bunele” intenţii, ocupând o parte din Bucureşti şi ameninţându-ne cu dezarmarea armatei române!!! Viitorul rege Carol I a avut o atitudine extrem de curajoasă, iar conflictul s-a stins… desigur, Rusia s-a ales cu „ceva”… a readus sub biciul ei, S Basarabiei…

Cu trupele ruseşti am „colaborat” şi în timpul primului război mondial, 1916-1918, trebuind să anihilăm zeci de unităţi militare ruse aflate în debandadă după revoluţia bolşevică din 1917… practic, am eliberat Chişinăul de sub ocupaţia acestora, şi s-a proclamat unirea Basarabiei cu România-27 martie 1918-. După ani buni de reintegrare a Basarabiei la ţară, a venit fatidicul an 1940 şi pierderea Basarabiei… sfârşitul României Mari… A urmat o „revanşă” românească, ordinul dat de gen. I. Antonescu, „Soldaţi români, treceţi Prutul”!, a dus la eliberarea Basarabiei de sub stăpânirea Moscovei! Ce a urmat se cunoaşte… am pierdut războiul, iar ruşii s-au răzbunat crunt după 1944… stăpânire totală sub bocancii soldaţilor Armatei Roşii, stalinizare, rusificare şi exploatare sălbatică a resurselor ţării… În 1958, Ghe. Gh. Dej şi-a dovedit abilitatea, determinându-l pe N. Hrusciov să retragă trupele sovietice din ţară!

Să amintim şi momentul 1968, când dictatorul N. Ceauşescu s-a opus invadării Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia, în frunte cu U.R.S.S. Rămâne să se scrie în mod obiectiv, care au fost aspectele reale şi necunoscute publicului, ale relaţiilor dictatorului cu U.R.S.S… Mai mult ca sigur, şi Moscova a avut un rol major în revoluţia anticeauşistă din 1989!

Se pune problema relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă după prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa şi dispariţia prin implozie a U.R.S.S… S-a scris şi se scrie enorm pe această delicată problemă… Politica externă a României dupa 1989 a pus accentul pe „construirea” unor poduri de flori peste Prut… Poate s-a pierdut un moment extrem de favorabil… nu am fost hotărâţi… ca de multe alte ori în istorie… Cred că trebuie să plecăm de la premisa că singurul nostru vecin bun de-a lungul istoriei, a fost şi va rămâne… Marea Neagră!!! Tocmai de aceea, trebuie să ducem o politica fermă, pentru a fi respectaţi şi luaţi în considerare de toţi partenerii noştri politici, economici, dar şi militari -inclusiv de Rusia!!!, pentru că nu suntem o ţară mică a Europei… dimpotrivă, ne situăm în primele 10 ţări europene ca populaţie şi suprafaţă!!! Marele N. Titulescu remarca în 1935, extrem de realist că, „nu putem să nu băgăm Rusia în seamă”. Afirmaţia lui este valabilă şi astăzi… Apropierea Basarabiei de U. E. este evidentă… va trebui să profităm din plin de aceasta… cu multă diplomaţie… făcută însă cu pricepere şi responsabilitate!

Prof. Nicolae Andron

Despre Redacția ProAlba 30196 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*