Republica cui mai este România?

Cred că am făcut o constatare extraordinară. Am stat și m-am gândit… dintre toți istoricii pe care îi cunosc, adică oameni care au citit și pe care i-a preocupat trecutul,  sau care au făcut analize pe diverse forme de guvernare,  nu știu unul să nu fie monarhist. Bine, istoricii sunt istorici, iar România de astăzi este altceva ar putea spune unii, sau cu ce mă ajută pe mine dacă se instaurează monarhia ar spune alții,  mai sunt voci care ar spune că președintele este ales, și îl putem da jos dacă vrem, dar același lucru se poate face și cu un rege într-o monarhie constituțională.

Așa este, acestea  sunt întrebările unei societăți care a uitat prin ce a trecut România. După 1947, adică după abdicarea forțată a regelui Mihai I, nu se poate vorbi despre o republică până în anul 1989,  pentru că totalitarismul comunist nu a fost expresia unei republici democratice. Dar în acea perioadă aveam două Românii, o Republică România condusă de comuniști, și o  Românie monarhică în exil. Exilului românesc este un subiect extrem de puțin cunoscut. Au fost și români care au părăsit România, care au sperat că se vor întoarce acasă, care au sperat la un sistem comunist de scurtă durată  și nu de patru decenii. Spre exemplu întâlnirile studenților români din Paris după 1947 se încheiau cu sloganul „ la anul la București”. Dacă pentru majoritatea românilor din exil, această experiență care i-a dezrădăcinat de meleagurile lor, s-a încheiat după momentul decembrie 1989, exilul politic românesc a luat sfârșit doar în 1997 când regelui Mihai I i s-a permis să revină definitiv în țară.

Să ne amintim, în anii 90, Republica România s-a confruntat cu trecerea de la sistemul statului comunist, la o formă incipientă de economie de piață. Nu a fost ușor, au existat grave tulburări sociale, nu știu dacă mai țineți minte mineriadele, sărăcia și mizeria acelor ani. În anul 1992 regelui Mihai I i-a fost permis să vină în țară doar pe perioada sărbătorilor pascale. Felul în care a fost întâmpinat atunci îmi lasă impresia, că la acel moment am ratat o ocazie extraordinară de revenire la normalitate, siguranță, încredere, sentimente pe care doar un șef de stat de anvergura regelui Mihai, care a slujit România toată viața sa, cred eu că le poate oferi.

 După 1997 nu s-a mai făcut nici un referendum pe tema restaurării monarhiei din diverse motive. Regele Mihai a revenit în lumina reflectoarelor pentru majoritatea românilor, târziu, foarte târziu, la împlinirea a 90 de ani de viață. Cu acea ocazie s-a adresat Parlamentului României. A fost un discurs cum nu am mai avut ocazia să ascult, un discurs emoționant, realist, prin care regele Mihai a reușit să ne transmită ce am ratat după momentul decembrie 1989. L-am ratat pe el, pe regele Mihai, am ratat o Românie condusă altfel, am ratat poate mai mult decât reușim noi să ne închipuim astăzi.

 Nu spun că trebuie să instaurăm astăzi monarhia, societatea românească nu este pregătită pentru acest lucru și nu este suficient informată. Dar trebuie să ne punem foarte serios problema unei dezbateri continue pe această temă, în toate mediile, în toate formele, și pro și contra pentru că vreau să ne amintim cum definea Ion Rațiu democrația, citez „ voi lupta până la ultima mea picătură de sânge, ca să ai dreptul să nu fi de acord cu mine”, și doar după aceea să organizăm un referendum în care românii să aleagă, dacă doresc să trăiască în Republica România sau în Regatul României.

 www.mihaildavid.ro

комплексное продвижение сайтов оптимизациявзломать аккаунт вконтакте онлайн бесплатно

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 17752 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*