Mircea Hava, europarlamentar: 33 de milarde de euro pentru economia României

Comisia Europeană, prin președintele Ursula von der Leyen, a prezentat azi bugetul propus pentru redresarea economică a Europei, după pandemia de coronavirus: 750 de miliarde de euro. O cifră realistă, o interpretare clară și așteptată a faptului că Uniunea Europeană este un sistem ce funcționează și ocrotește la nevoie, care poate transforma efectele acestei crize în oportunități. Însă, pentru mine, mai important decât modul în care acești bani se împart și se cheltuie, contează promisiunea din numele acestui program de redresare: Next Generation EU. Pe scurt, prezentul nu este exclus, dar trebuie să fie privit ca legătură cu următoarele generații, cărora să li se garanteze că viitorul lor este luat în serios.

Acest fond de redresare propus azi, împreună cu banii din cadrul financiar multianual, înseamnă aproape 2 trilioane de euro, care nu doar că trebuie să ne ferească de întoarcerea în evul mediu, ci să ne facă să vorbim despre viitor cu soluții și nu în parabole. Fondurile vor fi distribuite pe trei piloni, finanțări nerambursabile și împrumuturi acordate statelor membre, în funcție de necesitățile fiecăruia, având la bază mecanismele programelor UE.

România va putea cheltui până la 33 de miliarde de euro. Asta, în afara Cadrului Financiar Multianual. Spun ”România poate” pentru că, e fapt dovedit, la noi, intenția nu echivalează neapărat cu reușita. E o povară pe care încă o purtăm, făcându-ne să ne răfuim cu noi înșine, iar pe mulți îi determină să nu ne prea ia în serios.

E momentul să nu mai băgăm mâna în pălărie și să scoatem ce se nimerește, ci să alegem pe sprânceană cine sunt profesioniștii disponibili pentru un angajament ferm în privința acestor fonduri. Guvernul trebuie să nască această ”celulă de anti compromis”, un grup de lucru cu certă experiență practică, strategi cu viziune și doctorate care nu au tentația de a cheltui pe orice camuflaj electoral, ci sunt obișnuiți să investească și să aducă profit. Next Generation RO. Aceste fonduri reprezintă și împrumuturi, iar această echipă de vocație pe care o propun trebuie să planteze semințe care vor da roade suficiente pentru a restitui parte din ajutorul primit. Cum? Schimbând banda de pe veșnicele încercări de a recupera infrastructura, apa și canalul, unde după atât timp încă ezităm, în zone predilecte țărilor dezvoltate.

Cu banii din Next Generation UE se poate, realmente, deschide terenul pentru inovare, cercetare și educație. Dacă aduci bani în aceste domenii vei deveni competitiv în privința propriei resurse umane, cu studenți buni care vor rămâne în țară ca viitori profesioniști. Nu exclud tehnologia. Aici avem chiar un paradox. Pe de o parte exportăm, pe de altă parte avem un decalaj uriaș față de occident în privința infrastructurii digitale care să integreze serviciile din ministere și guvernare locală. La noi, încă pleacă dosarele în plic și nu se știe la cine ajung prin ministere, omul stă la coadă pentru aproape orice cu șanse de a reveni și a doua zi.

Putem miza pe un cloud național care să fie implicat în stimularea industriilor digitale și a beneficiilor pe care le generează. România trebuie să treacă la implementarea pe scară largă a tehnologiei 5G, să finanțeze infrastructura de bandă largă, să administreze digital toate serviciile publice, să dea bani companiilor pentru finanțarea produselor și serviciilor derivate din specializările inteligente. La fel de importantă e finanțarea inteligenței artificiale în industrie sau infrastructura critică a spitalelor. E loc și pentru piața combustibililor alternativi, precum hidrogenul. Sigur, sunt greu de cenzurat în privința acestui potențial pe care îl are România, dar asta nu înseamnă că nu văd și alte oportunități. Acești bani se pot utiliza pentru coridoare de mobilitate absolut esențiale, de la autostrăzi la șosele ocolitoare ale aglomerărilor urbane. Patrimoniul imobiliar local poate fi reconvertit cu succes in spații umplute de activități economice creative sau mici ateliere de producție.

Vă dau un singur exemplu, din Alba Iulia, clădirile militare abandonate în Cetate, care se pot transforma având la bază o varietate de moduri de ocupare. Aglomerările de potențial economic sunt vitale, a se vedea Portul Constanța, dar și coridoarele de dezvoltare economică București-Brașov, Sibiu- Cluj-Napoca, Timișoara- Arad-Oradea sau Galați-Brăila. Însă, revin la cine sunt cei care ne vor face sa funcționăm la capacitate maximă în privința ritmului și a felului în care acești bani vor ajunge in Romania. Asta trebuie să ne preocupe imediat!

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 21742 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*