Mircea Hava: Document vital pentru România, adus în atenția membrilor guvernului și a experților

Zilele acestea, la fel ca oricare alt coleg care înțelege momentul la care se află România, având obiceiul de a rândui lucrurile importante, înainte ca ele să apuce pe un drum cu fără întoarcere, am analizat, în detaliu, Acordul de Parteneriat și programele operaționale subsecvente, respectiv pentru Planul Național de Redresare și Reziliență.
Le atrag atenția celor mai puțin familiarizați că acest document are o importanță vitală pentru România, de la coperți, până la cele mai mici detalii. Practic, corectitudinea și claritatea conținutului vor decide, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, felul în care vor putea fi cheltuite, pentru bunăstarea directă a românilor, în următorii ani, cele aproape 85 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Nu e doar șansa noastră de a o scoate la capăt, ci de a recupera dezvoltarea la care visăm de atâția ani.
Am analizat draft-ul împreună cu o echipă de oameni cu care nu mi-a fost niciodată teamă să plec la drum. Tocmai din acest motiv, vreau să fiu înțeles că nu am căutat motive de a da cu piatra, ci de a formula, alături de toți cei implicați, un conținut în total acord cu ceea ce așteaptă țara, dar și luând în calcul legislația. Sunt de părere că practica legilor fără o gestiune corectă a pârghiilor de aplicare e ca și umbrela fără spițe. O ai, dar nu te poți folosi de ea. Cea mai importantă constatare, din această primă formă a acordului, este că sume importante de bani, din instrumentul de investiții teritoriale integrate, vor fi direcționate doar către Delta Dunării și Valea Jiului.
Am insistat într-o clarificare a acestui aspect, îndreptată către prim-ministrul Ludovic Orban, cu care am avut o discuție edificatoare în acest sens, având la bază Legea 176/2020. Acest act normativ dă dreptul mai multor entități să revendice cu bună-credință prezența în Acordul de Parteneriat. Practic, la Art. 7 lit. c) se prevede că Ministerul Fondurilor Europene va aloca Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru și Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară «Moții, Țara de Piatră», Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă şi Integrată în Țara de Sus și Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Microregiunea Țara Făgărașului, sumele necesare pentru asistența tehnică în vederea elaborării strategiei pentru ITI. Până la această dată, prevederile acestui articol nu au fost puse în aplicare, cu consecințe negative asupra capacității de organizare, planificare și pregătire la timp a utilizării mecanismului ITI de către teritoriile în cauză.
Trebuie subliniat că, potrivit aceleiași legi, în baza strategiilor elaborate, se vor aloca resurse pentru pregătirea și implementarea de proiecte. Suma care va fi alocată pentru ITI se va calcula procentual, în raport cu suprafața, numărul de localități şi numărul de locuitori.
În urma discuțiilor avute cu mai mulți primari, cu colegi deputați și europarlamentari, am înaintat o solicitare, către membrii Guvernului României, miniștrilor și specialiștilor implicați în redactarea acestui document, care prevede în mod explicit includerea teritoriilor și instituțiilor desemnate în Legea 176/2020, în acordul de parteneriat. Mesajul a fost transmis împreună cu toți cei nouă colegi europarlamentari ai PNL, tocmai pentru a sprijini și a susține succesul acestui acord. Acest demers colectiv a fost dublat și de inițiativa celor care cunosc realitățile cel mai bine și conduc Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară – ITI – Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus.
Mircea Hava, europarlamentar
Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 23587 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*