Mihail David, preşedintele PLUS Alba: Ce trebuie să învețe copiii noștri astfel încât să fie pregătiți pentru meseriile viitorului?

PLUS, partidul condus de Dacian Cioloş, este primul partid din România care a lansat în dezbatere publică primele propuneri de măsuri pentru o viitoare guvernare, cuprinse în documentul PLUS ACUM. Una dintre temele de dezbatere lansate în PLUS ACUM este ,,Ce  trebuie să învețe copiii noștri astfel încât să fie pregătiți pentru meseriile viitorului? Cum actualizăm curricula educațională astfel încât să formăm noi generații care să profite de oportunitățile societății viitoare și care să poată să se integreze pe piața forței de muncă?”, temă care a fost abordată de Mihail David, preşedintele PLUS Alba, în acest articol. Este o temă de dezbatere foarte importantă deoarece tehnologia se află într-un progres continuu și oamenii trebuie pregătiți să accepte și să se adapteze schimbărilor generate de acest progres.

Dacă la începutul secolului XX, abilitățile cognitive cerute forței de muncă erau de nivel scăzut, în ultimele decenii, s-a produs o schimbare majoră: a scăzut progresiv numărul locurilor de muncă în care sunt necesare abilități fizice și abilități cognitive rutiniere și a crescut numărul joburilor în care sunt necesare abilități intelectuale dezvoltate și de rezolvare de probleme complexe. In noua arhitectură a pieței muncii, un rol extrem de important îl vor avea abilitățile legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică(Science, Technology, Engineering and Mathematics prescurtat STEM), esențiale în ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere importantă. Astfel, până în 2027, va avea loc în SUA o creştere a numărului de joburi „non-STEM” cu 9%, pe când creşterea numărului de joburi în domenii ce țin de STEM va fi de 13%. Problema care apare este că există deja un deficit de forță de muncă calificată pentru joburi care țin de domeniile STEM în SUA și în multe țări din U.E în condițiile în care numărul acestor joburi continuă să crească. In România, unde rata analfabetismului științific este uriașă, ajungând la 38% în 2015, decalajul este și mai mare[1].

Disciplinele care susțin educația pentru domeniile STEM sunt importante din cel puțin două puncte de vedere. In primul rând, le oferă elevilor cunoștințele științifice și tehnice de bază. In al doilea rând, au o contribuție mare în formarea  abilităților de bază ale elevilor. Potrivit Forumului Economic Mondial, în următorii ani, pe piața muncii vor putea avea succes acei angajați care dau dovadă de gândire critică, creativitate, capacitatea de a coopera cu ceilalți, inteligență emoțională. Profesorul Rodger Bybee, fost președintele al Forumului Științifc al OECD, susține că disciplinele STEM au devenit o forță călăuzitoare atât pentru schimbările economice, cât și pentru cerințele angajatorilor, mai cu seamă în țările dezvoltate. Matematica şi ştiințele naturii au un statut aparte între aceste discipline: ele stau la baza cunoaşterii din cadrul disciplinelor tehnologice şi inginereşti.  Prin urmare, nu este suficient ca ştiințelor naturii să li se acorde ponderea cuvenită în planurile cadru, ci mai trebuie îndeplinite câteva condiții: a) disciplinele care țin de ştiințele naturii să-şi propună să formeze abilitățile care sunt importante în economia de astăzi; b) profesorii să fie pregătiți să utilizeze la clasă metode potrivite pentru formarea unor asemenea competențe (Comisia Europeană recomanda de acum câțiva ani trecerea de la metodele deductive la cele inductive); un asemenea pas nu doar că îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine disciplinele studiate, ci le şi trezeşte interesul pentru studierea mai aprofundată a acestor discipline[1].

Să vedem însă, concret, care sunt forțele motrice ale acestor schimbări. Tehnologia este pregătită să ofere unele dezvoltări spectaculoase în următorii 20-30 de ani și întrebarea care trebuie pusă este în ce măsură oamenii sunt pregătiți să accepte și să se adapteze noilor schimbări pentru că, nu de puține ori, valul schimbării a venit pe neasteptate si a fost o surpriză. Spre exemplu în 1998, firma Kodak avea 170.000 de angajați și vindea în întreaga lume 85% din hârtia fotografică. In doar câțiva ani, modelul lor de afacere a dispărut și firma a dat faliment. Ce s-a întâmplat cu Kodak se va întâmpla cu o  mulțime de alte industrii în următorii ani. Majoritatea oamenilor nu conștientizează acest proces. Nimeni nu-și imagina, în 1998, că 3 ani mai târziu nu se vor mai face fotografii pe hârtie fotografică. Camerele digitale care au înlocuit aparatele foto analogice tradiționale au fost inventate în 1975, primele având doar 10.000 de pixeli, dar tehnologia acestora a urmat legea lui Moore care spune că numărul de tranzistori care pot fi plasați pe un chip de circuit integrat sau de procesor se dublează la aproximativ fiecare doi ani. In decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. La ora actuală răspândirea aparatelor de fotografiat digitale pe glob a depășit-o demult pe cea a predecesorului lor analogic deoarece prețul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătățește și calitatea imaginilor digitale.

Evoluția tehnologiei camerelor digitale este un exemplu de evoluție a ceea ce sunt denumite generic tehnologii exponențiale: la început sunt o dezamăgire pentru o lungă perioadă de timp pentru ca apoi să devină, în doar câțiva ani, mult mai performante și populare.

Raportul Forumului Economic Mondial intitulat “Viitorul locurilor de muncă 2018”, arăta că 75 de milioane de locuri de muncă vor fi eliminate de inteligența artificială, robotică și automatizare, dar sugerează că, pe de altă parte, vor fi create 133 de milioane de noi locuri de muncă deoarece organizațiile schimbă echilibrul dintre lucrătorii umani și mașini. In concluzie Forumul Economic Mondial prezice un câștig net de 58 de milioane de locuri de muncă suplimentare ce vor fi create până în 2022, datorită celei de-a patra revoluții industriale[2], în care producția este auto-organizată, operatorii, mașinile, instalațiile, logistica și produsul comunică și cooperează nemijlocit unele cu altele.

Și dr. Dieter Zetsche, director general(ianuarie 2006-mai 2019) al Daimler AG, corporaţie care produce automobilele Mercedes-Benz, a expus în mai 2017, într-un blitz interviu pe reţeaua de socializare LinkedIn, previziunile sale referitoare la consecințele evoluțiilor din domeniul inteligenței artificiale, roboticii și automatizării. Cea mai uimitoare afirmație a lui Dieter Zetsche este că din 2020 industria constructoare de automobile, așa cum o cunoastem, se va schimba şi treptat va începe să falimenteze. Nimeni nu va mai avea nevoie de o maşină personală, pentru că va fi mai ieftin să cheme o maşină printr-o aplicaţie mobilă. Maşina viitorului va fi un automobil autonom, capabil să se deplaseze fără şofer. Deși nimeni nu va mai avea maşini proprietate personală, toată lumea va avea acces la ele. Acest lucru va transforma oraşele, pentru că parcările vor constitui doar 5% din suprafaţa acestora, iar 90-95% din fostele terenuri de parcare vor deveni parcuri de joacă. La ora actuală, potrivit statisticilor, anual îşi pierd viaţa 1,2 milioane de oameni în accidente rutiere, câte un om la 100.000 de kilometri. Maşinile autonome vor salva anual vieţile a un milion de oameni, iar rata mortalităţii din cauza accidentelor rutiere va fi de 100 de ori mai mică: un om la 10 milioane de kilometri.

O mare parte din companiile producătoare de maşini tradiţionale din prezent vor înceta practic să mai existe. Altele, precum Tesla, Google şi Apple vor revoluţiona industria auto, construind mașini care vor deveni nişte calculatoare inteligente pe roţi. In prezent ştiu o mulţime de ingineri de la Volkswagen şi Audi care sunt îngroziţi de Tesla şi de posibilităţile pe care le are, spunea Dieter Zetsche. Odată cu apariţia automobilelor autonome asigurările auto vor deveni iniţial de 100 de ori mai ieftine, iar ulterior această afacere va dispărea complet, asta pentru că va exista comunicare între maşini, fapt care va duce la prevenirea și eliminarea accidentelor rutiere.

Dieter Zetsche a mai făcut și alte previziuni referitoare la modul cum tehnologiile viitorului vor schimba societatea pe care o cunoastem.

Software-ul (programele pentru calculatoare) va distruge industria tradiţională în 5-10 ani. Astfel Uber e un soft care le permite pasagerilor să se conecteze direct prin GPS-ul telefonului mobil cu cea mai apropiată mașină cu șofer înregistrată în baza sa de date. Deși compania nu lucrează cu companii de taxi obișnuite ci cu companii de transport și cu șoferi individuali, acum e cea mai mare companie de taxi din lume. La fel Airbnb, compania prin care particularii își închiriază locuințele în scop turistic, e cea mai mare companie hotelieră deşi nu deţine nicio proprietate.

In SUA, să studiezi Dreptul la universitate nu mai este o idee bună pentru că, în viitorul care bate la uşă, vor fi cu 90% mai puţini avocaţi sau specialişti în drept. Sistemele expert(soft-uri), precum IBM Watson, oferă sfaturi privind legislația în câteva secunde, cu o acurateţe de 90%, față de 70% în cazul avocaților. Acelaşi software IBM Watson reuşeşte în prezent să pună diagnosticul de cancer cu o precizie de patru ori mai mare decât medicii, iar Facebook are un soft de recunoaştere facială mai performant decât abilitățile umane native. Până în 2030, calculatoarele vor fi superioare oamenilor.

Oraşele vor fi silenţioase pentru că transportul se va face cu maşini electrice, vor fi mai curate şi va fi mai uşor de locuit în ele. Energia electrică se va ieftini considerabil din cauză că va exista un acces nelimitat la energia solară. Fiecare cetățean va putea produce energie individual prin achiziționarea unor panouri solare, de exemplu. Impreună cu energia electrică se va ieftini şi apa pentru că desalinizarea apei din mare are nevoie în prezent de 2 kWh de energie şi costă 0.25 cenţi pe metru cub.

In câţiva ani va dispărea o parte însemnată a sistemului medical (recoltare şi interpretare analize) fiind înlocuit de un sistem digital similar, atât prin denumire cât şi prin funcţionalitate, celui din filmele Star Trek. El va analiza prin smartphone retina, o mostră de sânge şi respiraţia. Astfel analizele medicale vor fi făcute mai rapid, mult mai ieftin şi cu o precizie maximă.

La rândul lor și imprimantele 3D vor revoluţiona lumea. Tehnicile de prelucrare tradiționale pentru obținerea obiectelor tridimensionale(3D) se bazează în principal pe eliminarea surplusului de material. Imprimarea 3D este un proces de formare a unui obiect solid tridimensional printr-un proces de adăugare de material, în straturi succesive, sub control computerizat. Formarea unui obiect solid 3D nu prin eliminare ci prin adăugare de material elimină deșeurile, reducând astfel costurile de producție. Peste 10 ani orice om îşi va putea permite o imprimantă 3D. Imprimarea 3D va fi şi de 100 de ori mai rapidă decât procedeele actuale. Odată cu apariția smartphone-urilor cu funcţie de scanare 3D ne vom putea scana picioarele şi apoi vom putea scoate la imprimanta 3D încălţămintea dorită. In China există deja case imprimate 3D, iar unele companii produc cu imprimanta 3D piese pentru avioane. 10% din tot ce se va produce va fi imprimat 3D până în 2027.

Vom avea în viitor fermieri-roboţi la 100 de dolari bucata. Vor munci în locul nostru, iar acest lucru va revoluţiona agricultura mai ales în ţările din lumea a 3-a (cum sunt cele din Africa). Aeroponica, procesul de cultivare a plantelor într-un mediu format din aer sau ceață, fără utilizarea solului, se va dezvolta foarte mult. De asemenea vor apare produsele alimentare preparate din insecte care vor conţine mai multe proteine decât carnea obişnuită. Acestea vor fi etichetate drept “sursă alternativă de proteine” deoarece majoritatea oamenilor încă resping ideea de a consuma insecte.

Până în 2020 vor exista aplicaţii care vor detecta dacă minţim sau vrem să înşelăm pe cineva, lucru ce va fi util, spre exemplu, într-o dezbatere politică. In viitor moneda electronică bitcoin ar putea deveni monedă internaţională!

Ideile de afaceri care au avut succes în secolul XX, nu vor mai avea succes în secolul XXI. Dacă aveţi în prezent idei de business, nu le începeţi dacă nu funcţionează în acord şi în relaţie cu smartphone-ul ne sfătuiește Dieter Zetsche. Cele mai ieftine smartphone-uri sunt deja la 10 USD în Africa și Asia. Până în 2020, 70% din omenire va deține un smartphone.

Tot datorită smartphone-ului toată lumea va avea acces la educație de nivel mondial. Fiecare copil va putea accesa Academia Khan pentru a putea învăța ceea ce se predă la școală în țările dezvoltate. Există un potențial enorm dacă aplicația în limba engleză este oferită gratuit. Copiii din Africa și de peste tot vor putea vorbi fluent în limba engleză și acest lucru se poate întâmpla în jumătate de an[3].

Nu știm câte dintre previziunile lui Dieter Zetsche se vor împlini. Știm însă că, la 100 de ani de la moartea lui Jules Verne, marele scriitor de romane science fiction, toate previziunile sale erau împlinite. Deci cu atât mai mult ar trebui să se împlinească previziunile lui Dieter Zetsche care, din moment ce a fost liderul unuia din cei mai mari și mai cunoscuți producători de automobile, știe ce vorbește. Și deoarece acum schimbările au loc într-un ritm mult mai rapid, previziunile lui Dieter Zetsche se pot împlini în 20-25 de ani

Referințe

  1. Centrul de Evaluare si Analize Educationale – Economia României din următoarele decenii va depinde de felul în care arată educația. Importanța disciplinelor STEM în noile planuri-cadru, 4 Februarie, 2018
  2. Chris Middleton – Robotics, A.I will create 58 million jobs, decimate middle-class careers: World Economic Forum, 17 Septembrie, 2018
  3. Amit Gupta – Thus spake Dr. Dieter Zetsche Chairman – Daimler AG, 9 Mai 2017

Mihail David, preşedintele PLUS Alba

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 19931 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*