Mihail David, preşedintele Partidului PLUS Alba: Celula de criză PLUS vine cu soluţii pentru economie – astăzi, sectorul turistic

De la 15 mai 2020 România a intrat în stare de alertă. Economia românească, grav afectată de criza declanșată de pandemia noului coronavirus, are nevoie de o repornire. În întreaga Europă se fac pași mici în sensul destinderii și relansării economice, fiind luate, pentru evitarea unui nou val pandemic, măsuri specifice fiecărui sector de activitate în vederea protejării tuturor celor implicați. Din păcate, Guvernul României, deși vorbește despre relaxarea măsurilor restrictive și repornirea economiei, a eșuat în a prezenta un set de măsuri clare, nu doar economice, ci și sanitare, referitoare la etapa post-carantină.

Celula de criză a Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate-PLUS vine în ajutorul operatorilor economici cu 5 ghiduri de bune practici și măsuri de protecție împotriva prevenirii și răspândirii virusului SARS-CoV-2, inspirate din documente similare care au fost puse în practică în țările membre ale Uniunii Europene. Cele 5 ghiduri se adresează sectoarelor care își încep activitatea în această perioadă, respectiv turism, construcții, saloane de îngrijire personală și takeaway, împreună  cu un document util în evaluarea riscurilor. Toate aceste măsuri, cu specificul fiecărui domeniu de activitate, ar fi trebuit să fie deja gândite, proiectate și realizate de Guvernul României, care, din nefericire, nu oferă actorilor economici nici cadrul sanitar necesar, nici sprijinul financiar indispensabil în implemetarea măsurilor care se impun pentru revenirea la activitate.

Pandemia de coronavirus a răvășit întreaga lume, oamenii au trebuit să rămână în case, țările şi-au închis graniţele și este greu de imaginat cum vor arăta vacanţele şi călătoriile atunci când pandemia se va sfârşi.

Turismul este cel mai lovit sector: companiile aeriene de pe tot globul şi-au redus programele de zbor, liniile de croazieră și-au oprit operaţiunile, hotelurile au fost nevoite să-şi închidă porţile şi mii de lucrători au fost disponibilizaţi. Turismul reprezintă 10% din produsul intern brut (PIB) al planetei şi din numărul de locuri de muncă la nivel global, iar criza generată de coronavirus ameninţă 50 de milioane de locuri de muncă din acest sector. S-a înregistrat cel mai mare val de anulări de vacanțe, de rezervări de hoteluri și de bilete de avion din istorie, solicitându-se totodată restituirea banilor. Criza declanșată de pandemie e o criză de cerere, în condițiile în care au dispărut peste noapte industrii întregi ca transportul aerian, HORECA, turism sau divertisment. Prognozele cercetătorilor FSEGA de la UBB Cluj-Napoca indică o prăbușire a cifrelor pe partea de turism și HORECA cu 75% față de prognozele inițiale. Specialiştii sunt însă de părere că turismul îşi va reveni, aşa cum a reuşit să se refacă şi după crizele anterioare.

Criza declanșată de coronavirus va schimba complet turismul și călătoriile. Christopher Anderson, profesor de afaceri la Cornell University’s Hotel School din Ithaca, New York, citat de bursa.ro, vede lucrurile astfel:

  • Toată lumea, indiferent că este vorba de hoteluri sau vase de croazieră, va trebui să schimbe modul în care monitorizează şi curăţă mediul cu care turiştii interacţionează
  • Turiştii îşi vor dori siguranţa şi securitatea protocoalelor de curăţare stabilite de furnizorii de cazare permanenți. Se anticipează un impact negativ pe termen scurt pentru închirierile de tip Airbnb.
  • Oamenii se vor simţi mai confortabil să călătorească cu avioane mai puţin aglomerate. Companiile aeriene trebuie să lase scaunele din mijloc goale iar preţurile vor trebui să fie mai mici decât cele din vara trecută.
  • In 2021 este așteptată revenirea la vechiul model.

Jan Freitag, vicepreşedinte senior al Lodging Insights, a subliniat şi el importanţa igienizării: indiferent dacă aceasta înseamnă instalaţii de igienizare a mâinilor amplasate peste tot sau dezinfectarea regulată a suprafeţelor, firmele vor comunica în așa fel încât să atragă atenția clienţilor în legătură cu tot ce fac pentru siguranţa acestora.

Industria turismului trebuie să ţină cont de importanţa igienei personale şi publice, ceea ce va însemna curăţirea programată, în mod regulat, a camerelor de hotel și a aeronavelor, precum şi noi reguli pentru lucrătorii al căror loc de muncă presupune contact direct cu turiştii.

Specialiştii din turism mai prognozează că:

  • aventurile în aer liber vor fi la mare căutare după ce pandemia va lua sfârşit. După o perioadă lungă de timp petrecută în casă, turiştii vor dori să iasă cât mai mult la aer curat.
  • parcurile naţionale şi campingurile vor înregistra o creştere a vizitatorilor și tot mai mulţi turişti vor opta pentru aceste activităţi recreative
  • vacanţele şi călătoriile vor căpăta o semnificaţie aparte deoarece izolarea la care au fost supuși îi va face pe oameni să aprecieze mai mult tot ce ne înconjoară.
  • fie din cauza reticenţei de a intra în contact cu un număr mare de oameni, fie din dorinţa de a descoperi cât mai multe locuri, turiştii se vor îndrepta către excursii cu maşina și este de aşteptat să crească numărul acestora.
  • tarifele camerelor de hotel vor scădea înainte de a reveni la nivelul de dinaintea crizei – în SUA au scăzut cu 30% în săptămâna 21 martie și vor mai scădea cu siguranţă înainte de a reveni.
  • turiştii se vor orienta către bilete de avion mai ieftine şi avioane mai puțin aglomerate. Mai mulţi transportatori aerieni au anunţat intenția de a elimina alimentele şi băuturile pentru a reduce costurile şi de a elibera scaunele din mijloc pentru a reduce interacţiunea între pasageri.

A existat și există, încă, o amplă discuție referitoare la lăsarea scaunul din mijloc liber, în avioane. Realizarea unui consens este dificilă în acest moment; IATA (asociația transportatorilor aerieni, care reunește aproximativ 90% din liniile aeriene din lume) susține că măsura locului din mijloc liber este contraproductivă, putând duce la o creștere a prețului biletelor de avion de până la 60%, în timp ce nu se oferă o protecție reală împotriva infecțiilor cu noul coronavirus. IATA consideră, în schimb, necesară monitorizarea stării de sănătate a pasagerilor la urcarea în avion, acceptarea portului măștii de protecție și a sticluței de dezinfectant în bagajul de mână, renunțarea la servirea de alimente și băuturi și protejarea pasagerilor prin amplasarea între aceștia a unor panouri de plexiglas care să limiteze transmiterea aerosolilor potențial purtători ai noului coronavirus.

Operatori din turismul autohton, citați de republica.ro, cred că:

  • majoritatea românilor vor căuta anul acesta destinații sigure, apropiate de facilități medicale de calitate și, cel mai probabil, vor alege să călătorească cu mașina personală.
  • zonele agroturistice consacrate precum Bucovina, Mărginimea Sibiului, Maramureș sau Delta Dunării vor rămâne atracții de top.
  • succesul stațiunilor de pe Litoralul românesc și Valea Prahovei, destinațiile cu numărul cel mai mare de cazări, va depinde foarte mult de felul în care se vor putea face distanțările între turiști.
  • anumite tipuri de turism de nișă care permit reducerea contactului cu alte persoane se vor intensifica: călătoriile cu rulote, turismul cu motocicleta, drumețiile cu biciclete sau per pedes.
  • casele de vacanță sau cabanele în regim de self catering vor fi tot mai căutate.
  • turiștii străini nu vor veni mai devreme de luna august și asta doar în cazul în care epidemia este ținută sub control cel puțin o lună înainte de sosirea lor

Cursdeguvernare.ro informează că zece miniștri ai Turismului din din țări ale sudului și estului Europei, Croația, Italia, Grecia, Portugalia, Spania, Franța, Malta, Cipru, Bulgaria și România au dat publicității un comunicat comun în care cer Comisiei Europene să includă turismul în Planul de recuperare european, care urmează să fie anunțat la Bruxelles și să pregătească un ”plan omogen” pentru a ajuta turismul să evite impactul catastrofal al crizei declanșate de coronavirus. In viziunea acestor oficiali:

  • sectorul de turism va fi supus unor presiuni suplimentare dacă măsurile naționale de relaxare a restricțiilor de călătorie nu vor fi adoptate pornind de la consultări și cooperare cu celelalte state ale UE.
  • este necesară semnarea unui protocol pe tema călătoriilor de vacanță în Europa, protocol care să conțină ideea implementării așa-numitului ”pașaport Covid-19”. Acest tip de document ar urma să certifice faptul că cetățeanul UE care călătorește a fost supus unei testări omologate, iar rezultatul testului a fost negativ. Documentul ar urma să aibă o formă unică la nivel UE și să fie acceptat în toate statele membre
  • până la sfârșitul lunii mai ar trebui semnate măcar acorduri bilaterale pentru deschiderea unor ”culoare turistice”.

In condițiile în care toate țările europene au luat măsuri de revigorare a turismului, reprezentanții industriei de profil de la noi au avut mai multe runde de consultări cu guvernul, Ministrul Economiei promițând ajutor guvernamental, dar în baza unor verificări prealabile. Pe de altă parte Guvernul României  a anunțat relaxarea măsurilor restrictive de limitare a pandemiei și de repornire a economiei, însă nu a prezentat un set de măsuri clare, economice și sanitare, referitoare la etapa post-carantină. Celula de criză a Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate pune la dispoziția operatorilor economici ghiduri de bune practici menite să fie un instrument de ajutor destinat companiilor care trebuie să facă față situației produse de pandemia de COVID-19. Aceste ghiduri sunt inspirate din documente similare puse în practică în țări membre ale Uniunii Europene pentr 5 domenii: sectorul turistic, al construcțiilor, saloane de frizerie și coafură, takeaway, evaluarea riscurilor. Cei interesați pot consulta sau descărca ghidurile PLUS pentru domeniile de activitate menționate aici.

Desigur că măsurile de implementare a acestor ghiduri necesită cheltuieli suplimentare. Pe de altă parte, pentru a stimula cererea pentru propriile servicii, companiile trebuie să atragă clienții cu un raport calitate/preț cât mai bun, deci să reducă cheltuielile și să crească calitatea serviciilor. Aceste cerințe contradictorii pot fi soluționate dacă se ține seama că întotdeauna o criza oferă și oportunităţi. Valentin Ionescu, director în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară crede că criza actuală va genera apariţia de oportunităţi imense de inovare şi va forţa renaşterea multor industrii. Vor apărea îmbunătăţiri ale activităţii “atât timp cât resursele din sectoarele ineficiente sau falimentare vor fi realocate în scopuri mai bune, mai profitabile(…) următorii ani vor aparţine celor care regândesc rolul contactului uman în cadrul afacerilor pe care le desfăşoară, în cadrul tranzacţiilor(…). Cei care se vor adapta vor fi cei câştigători. Fără îndoială că vor apărea şi noi companii pe piaţă. Criza poate naşte oportunităţi, unele poate chiar de nişă care se vor potrivi noilor norme care acum se construiesc, efectiv.” Și pentru că toate astea trebuiau să poarte un nume, marele economist Joseph Schumpeter le-a numit „creative destruction”.

Pentru a arăta inovația nu este vorbă goală oferim exemplul recent al unei societăți de confecții din Reșița, preluat de pe republica.ro. Societatea producea exclusiv pantaloni bărbăteşti pentru marile branduri internaţionale, o activitate tot mai puţin rentabilă în România, odată cu creşterea costurilor forţei de muncă şi utilităţilor. Când toate firmele erau disperate şi suspendau contractele de muncă ale angajaţilor pe care-i treceau în „şomaj tehnic” sau se întrebau ce argumente să invoce pentru a amâna plata chiriilor, administratoarea acelei societăți de confecţii a organizat producţia combinezoanelor de protecţie a cadrelor medicale fără ca vreodată să fi avut de-a face cu astfel de produse. „De patru zile eu şi două inginere de-abia am închis ochii câteva ore. Nişte medici de la spitalul din Reşiţa ne-au sunat să le facem nişte costume de protecţie, fiindcă au început să apară bolnavii de coronavirus.” De data asta era vorba de un produs care trebuie să-l protejeze biologic pe purtătorul său. Adică trebuie respectate normative pentru materiale, normative pentru asamblare, coasere, etanşeizare şi multe altele. Până la urmă au realizat un combinezon care poate fi reutilizat de 25 de ori şi sterilizat fie prin acţiunea aburului saturat sau temperaturi de peste 100 grade Celsius, fie prin spălare în maşinile cu tambur sau tunel (prespălare 45 – 50 grade cu hipoclorit de sodiu plus igienizare în spălarea principală la 65-70 grade cu apă oxigenată sau acid peroxiacetic). Cusăturile erau sigilate şi lipite cu bandă termoadezivă pentru o mai mare siguranţă. Au întocmit documentaţia pentru autorizare și, împreună cu produsul, au trimis-o la Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare Chimică, Bacteriologică, Radiologică şi Nucleară din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Verdictul autorității a fost că produsul este impecabil și a fost însoțit de sfatul ca, fiind vorba de un produs care va ajuta medicii din toată lumea, să fie autorizat şi la nivel european. Desigur “că aceasta e o situaţie fericită şi că majoritatea societăţilor se găsesc astăzi cu moralul şi disponibilităţile financiare aproape de zero. Este, însă, un exemplu de nebunie calculată, de adaptare la o situaţie nefericită de criză”. Acesta este spiritul care a însoțit și a însufleţit oamenii de afaceri mai mari sau mai mici ai Europei şi ai întregii lumi.

Un astfel de exemplu există și în Alba Iulia, media locală și națională relatând cazul unei companii producătoare de confecții pentru export care, în lipsa comenzilor, s-a reprofilat, începând să producă echipamente medicale de protecție, omologate și autorizate.

Pentru toți cei interesați, ghidurile PLUS pe domeniile de activitate menționate sunt disponibile pentru consultare aici.

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate – PLUS este parte a Alianţei USR PLUS.

 

 

 

 

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 21547 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*