INTERVIU Mircea Hava, europarlamentar

Domnule Hava, cum ați caracteriza, în linii generale, prima parte a mandatului dumneavoastră în Parlamentul European?

Înainte de toate, mă bucur să mă adresez celor de acasă prin intermediul dumneavoastră. Asta mă scoate din formalismul instituțional care se ține scai de mine în Parlamentul European. Varianta cu „mai întâi să ne cunoaștem” pică și rămâne firescul expresiei „nicăieri nu-i ca acasă”. Revenind la întrebarea dumneavoastră, cum e deja știut, am ajuns la Bruxelles, alături de colegii mei din PNL, într-o formă exersată în ani și cu deprinderi de lucru clare. Nu ne-am dus să „umplem” birourile și nici șifonierele celor de dinaintea noastră. Personal, am șansa de a fi parte dintr-o echipă, într-un mod garantat de tot ceea ce am realizat, în ultimii ani, ca om de adminstrație, la Alba Iulia. Legat de Parlamentul European, am început o muncă intensă în două dintre cele mai importante comisii ale acestei instituții: cea pentru Politica de Coeziune și Dezvoltare Regională și cea de Buget.

O mare provocare, desigur…

Vă dați seama că sunt zonele în care, pe românește v-o zic, se reglează compromisurile, se cântăresc nevoile, se ridică din sprâncene când e nevoie, însă  toți cei care activăm aici suntem responsabili de fundația Uniunii Europene pentru următoarea alocare financiară. Și nimeni nu trebuie nici văduvit, nici îndestulat peste măsură. Ce vreau să subliniez este faptul că s-au creat condiții pentru ca bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie unul care să aibă în vedere aspecte prioritare. Începând cu ajutorul acordat fermierilor afectați de pesta porcină și până la reconfigurarea și întărirea programului ERASMUS, adresat mobilității în educatie. Pentru mine e limpede că tinerii sunt cei care au arătat, de sute de ori, că sunt un „cec în alb” al Europei. E rândul nostru să îi promovăm și al Europei să îi susțină, prin programe dedicate, care să le susțină calitatea vieții oriunde merg să studieze. 

A fost un început de mandat intens însă ați avut parte și de recunoaștere la nivel european 

Am mai oferit informația, dar revin cu plăcere la un subiect mai mult decât onorant pentru mine. Și anume la faptul că am fost ales vicepreședinte al uneia dintre cele mai importante delegații ale Uniunii Europene cu o țară non-UE, respectiv Canada. O legătură profundă, de sute de ani, legitimată în prezent de un parteneriat economic extrem de valoros. Contextual, tot în această perioadă, am participat la conturarea identității noii Comisii Europene, prin audierile comisarilor numiți și, ulterior, aleși. Iar dacă tot vorbim de alegeri, vă reamintesc faptul că am participat, recent, la Zagreb, la congresul PPE, unde s-a votat noua conducere a celui mai important grup politic din cadrul Parlamentului European. Politic, rezultatul este favorabil României, Donald Tusk fiind o persoană cu o conștiință aparte față de spațiul Est European.

Ce asigurări le-ați da românilor din postura de europarlamentar?

Că voi fi, mereu, în amontele tuturor propunerilor de reformă care să sprijine România, indiferent că ne referim la salvarea patrimoniului istoric, educație, siguranță națională, reglementarea urbanizării, identificarea de surse de finanțare pentru proiecte de dezvoltare locală și regională, tehnologie sau fonduri europene. Mai ales, ca unul pățit, care a trecut prin toate neajunsurile și dificultățile din perioadele de implementare ale proiectelor europene, îmi voi susține, obsesiv, punctul de vedere față de minusurile, carențele și problemele din țară în ceea ce privește accesarea și absorbția, raportat la realitățile curente și viitoare influențate de deciziile de la Bruxelles.

Care sunt proiectele dumneavoastră, ca europarlamentar, pentru următoarea perioadă?

Mă tem că terminologia va alunga cititorii, dar ăsta e vocabularul de lucru și va trebui să mă conformez, atât cât se poate.  Am avut mai multe prezențe, dacă îmi e îngăduit termenul, în ”amvonul” sesiunilor ordinare de la Strasbourg.  Am fost și voi fi pregătit să apăr, prin orice luare de poziție, nivelul de suficiență al bugetului pentru politica de coeziune, asupra căruia s-a îngăduit ideea de diminuare. Voi revendica, pe mai departe, necesitatea eliminării supra-reglementărilor din legislația de implementare a fondurilor europene. Cei care activează cu normă întreagă și sunt mereu pe baricade în acest domeniu, resimt menghina unei legislații aplicată peste cea europeana, iar asta încetinește absorbția de fonduri. Voi urmări atent compatibilitatea viitorului Cadru Financiar Multianual cu convingerea că sunt anumite domenii prioritare pe care Europa trebuie să le susțină: noul pact ecologic recent lansat, programele de cercetare și inovare, în special cele care vizează cancerul, programul ERASMUS și în mod direct solicit un consens mai bun cu administrațiile locale și regionale, implicit îmbunătățirea regulilor de implementare.

Cum se vede, de la Bruxelles sau Strasbourg, prin ochii dumneavoastră, Europa de mâine? 

Europa viitorului nu poate ocoli ceea ce-i preocupă pe europeni. Ceea ce-i nemulțumește și lucrurile care-i afectează. Chiar dacă în această perioadă suntem la stadiul de a frământa aluatul și de a combina ingredientele, ceea ce vom pune pe masa acelora pe care-i reprezentăm în Parlamentul European trebuie să țină cont de investiții verzi și albastre, de climă, de fonduri generoase pentru cercetare, de grija sinceră pentru categorii sociale și profesionale inhibate , azi, de lipsa de susținere. Mă refer aici, printre altele, la studenți, fermieri  și companii care duc în spate economia U.E. Speranța mea e aceea ca la finalul fiecărui an din acest mandat, alături de colegii mei, să putem bifa ca și realizate cât mai multe obiective din lista de îndatoriri asumată la momentul plecării spre Bruxelles. Ce vă pot garanta e că PNL are pentru România, în Parlamentul European, cea mai bună echipă de europarlamentari. E o certitudine demonstrată de prezent și verificabilă și pe viitor.

Ce mesaj ați avea, în final, pentru cititorii noștri?

Înainte de toate, sănătate, că-i mai bună decât toate. Să aibă parte de sărbători liniștite și de un 2020 care să le aducă încredere că țara asta merge într-o direcție bună. Să nu uite că suntem parte din Europa și că acolo, la Bruxelles sau Strasbourg, există o echipă care îi reprezintă și va continua să facă acest lucru.

 

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 21540 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*