Interviu Marcela Dărămuș, inspector şcolar general al ISJ Alba: „E un privilegiu să fii parte a realităţii unui învăţământ solid, cu tradiţie, ca cel din Alba.”

marcela daramus„Ne vom desfăşura activitatea în aşa fel încât învăţământul judeţean să fie performant/ Copiii din judeţul Alba învaţă împreună, indiferent de deficienţe şi diferenţe/ Educaţia este într-o criză relativă în toată lumea, nu doar la noi/ Calitatea în educaţie se poate obţine doar cu cadre didactice competente şi foarte bine pregătite/ Este un privilegiu să fii parte a realităţii unui învăţământ solid, cu tradiţie, cum este cel din judeţul Alba.”

Stimată doamnă inspector general, cred că nu greşesc prea mult dacă afirm că sunteţi şeful unui ISJ cu o situaţie privilegiată, Alba fiind un judeţ cu un învăţământ solid, cu tradiţie, ancorat atât în realităţile europene de astăzi, cât şi în cele tradiţionale româneşti. Ce reprezintă pentru dumneavoastră această realitate?

Este un privilegiu să fii parte a realităţii unui învăţământ solid, cu tradiţie, cum este cel din judeţul Alba, pentru că performanţele şi rezultatele de excepţie ne înnobilează activitatea de zi cu zi prin rezultatele deosebite, pe care an de an elevii le obţin atât la olimpiade, concursuri naţionale şi internaţionale, cât şi la examenele naţionale. Suntem pe locul 9 în clasamentul naţional privind rezultatele la examenele naţionale de la finalul clasei a VIII-a şi bacalaureat, motiv pentru care afirm cu tărie că realitatea actuală a învăţământului din judeţul Alba dovedeşte un nivel ridicat de pregătire al cadrelor didactice şi, implicit, al elevilor. Eu voi spune până la epuizare că şcoala românească poate merge înainte, îndeplinind trei condiţii: dacă avem elevi care doresc să înveţe, dacă avem profesori foarte bine pregătiţi şi dacă avem părinţi implicaţi. La nivelul ISJ Alba avem o echipă de inspectori competenţi, care au obţinut rezultate foarte bune. De aceea am convingerea că şi în perioada următoare ne vom desfăşura activitatea în aşa fel încât învăţământul judeţean să fie performant.

Se poate vorbi, la nivelul judeţului, de egalitate de şanse pentru toţi copiii? Vorbim despre localităţi înstărite, despre locuitori cu posibilităţi financiare apreciabile, dar şi despre familii defavorizate social.

Copiii din judeţul Alba învaţă împreună, indiferent de deficienţe şi diferenţe. Fiecare copil este unic şi are un anume potenţial de învăţare şi dezvoltare. De aceea, şcoala asigură şanse egale de acces la educaţie pentru toţi, respectând principiile egalităţii de şanse: garantarea dreptului la educaţie al oricărui copil, asigurarea de servicii specializate, centrate pe nevoile copiilor, drepturile copilului, protecţia împotriva violenţei. În contextul asigurării calităţii şi egalizării şanselor de reuşită, în procesul de educaţie sunt scoase la lumină şi valorificate cele mai bune resurse ale fiecărui elev, astfel încât acesta să poată arăta ceea ce ştie, să poată înţelege nivelul la care a ajuns şi ce este necesar să facă în continuare. Acest lucru este posibil şi datorită folosirii strategiilor diferenţiate şi individualizate. În judeţul Alba 60% este zonă muntoasă, iar faptul că unităţile de învăţământ au mijloace de transport pentru a facilita accesul elevilor la educaţie este un beneficiu. Cadrele didactice din aceste şcoli sunt calificate, iar rezultatele şcolare ale elevilor nu sunt diferite faţă de ale colegilor din alte zone.

Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă şcoala rurală şi ce decalaj creează acestea între sat şi oraş? Cum vedeţi micşorarea acestui decalaj?

Cea mai gravă problemă cu care se confruntă nu doar şcoala, ci întregul mediu rural al Românei este depopularea. Dincolo de consecinţele economice majore – o exploatare mai slabă a pământului, creşterea unui număr tot mai mic de animale, care să asigure o hrană de bună calitate, avem şi consecinţe care se reflectă în educaţie. Numărul tot mai mic de copii obligă şcolile la trecerea spre învăţământul simultan, împiedică o concurenţă între elevi la fel de accentuată ca în clasele cu mai mulţi elevi. În ansamblu, nu credem că beneficiază de o educaţie mai slabă, dar corelat şi cu fenomenul migraţiei elevilor, adesea cu părinţi cu tot la oraş, ajungem în situaţia în care la ţară să nu mai avem o resursă la fel de generoasă de elevi bine pregătiţi şi îndrumaţi de acasă. Este greu de găsit o soluţie în condiţiile în care satele îmbătrânesc şi majoritatea celor născuţi în mediul rural se stabilesc în mediul urban, unde posibilităţile de a asigura cele necesare traiului sunt mai numeroase şi mult mai generoase.

În diferite clasamente internaţionale, ocupăm un loc fruntaş la analfabetism funcţional şi la părăsirea timpurie a şcolii, două flageluri care păreau eradicate în 1990. Ce soluţii vedeţi pentru stoparea acestora?

Până când copilul este expus educaţiei organizate, el învaţă singur, cu plăcere. Aşa ajunge să se deplaseze autonom, să folosească corect limbajul, iar unii ating chiar performanţa de a învăţa singuri chiar şi o limbă străină dacă mediul îi aduce în contact cu ea. Lucrurile merg foarte bine cât timp el acţionează sub influenţa unor nevoi pe care le resimte din interior. Odată intrat în sistem, cerinţele vin din afară, dar gradul lor de supunere la astfel de solicitări este tot mai scăzut, democraţia este cerută de la vârste tot mai mici. Pentru stoparea îndepărtării elevilor de şcoală, este necesar ca educaţia să se întoarcă spre elevi şi să îi respecte mai mult. Cercetătorul american care s-a pus câteva zile în locul unui elev arăta cât este de dificil pentru ei programul, aşa cum este astăzi organizată activitatea. Copiii au multă energie, iar insistenţa ca ei să stea foarte disciplinaţi câteva ore pe zi pe un scaun este una nu tocmai în acord cu natura umană. Şi nouă, adulţilor, ne este dificil să facem acest lucru. Pe de altă parte, transmiterea de cunoştinţe, solicitarea de a le reproduce la examene nu este cea mai motivantă abordare. Mult mai interesant este dacă elevii găsesc în şcoală partenerul care îi ajută să îşi dezvolte competenţele care le vor fi de folos în viitor, care îi ajută să înveţe să folosească o gamă variată de instrumente, care le permit apoi să-şi satisfacă nevoile fundamentale şi să se resimtă astfel mult mai împliniţi, deoarece sunt motivaţi din interior.

Credeţi că ar trebui să ne uităm la modele ca şcoala finlandeză, japoneză sau norvegiană ca posibile repere pentru învăţământul românesc, aflat într-o oarecare derivă?

Educaţia este într-o criză relativă în toată lumea, nu doar la noi. Schimburile culturale şi studiul experienţei altora în acest domeniu, al educaţiei, favorizează dezvoltarea instrumentelor folosite, ameliorarea abordării şi a activităţii. Însă reformarea unui sistem cu tradiţie, cum este al nostru, necesită o analiză serioasă ,care să plece de la copil şi nevoile sale. Principala problemă a educaţiei contemporane vine, cel mai probabil, din faptul că există nevoi fundamentale ale elevului pe care aceasta nu le satisface. Specialiştii ne atrag atenţia că o dezvoltare sustenabilă, integrată, nu poate fi realizată ignorând nevoile fundamentale de autonomie, competenţă şi de interconectare. Rămâne de văzut cum reuşesc alte popoare să organizeze activitatea astfel încât aceste nevoi să fie satisfăcute şi educaţia să se desfăşoare cu adevărat socio-constructivist. Doar pornind de la aceste premise, punând elevul integrat în centrul demersului, se poate face un transfer reuşit de practici. Cercetările recente din teoria motivaţiei, a învăţării, a dezvoltării integrate a copiilor şi a adolescenţilor asigură suficiente premise pentru a construi educaţia pe o bază nouă, mult mai aproape de modul natural de a învăţa. Căutăm de multă vreme un sistem model de învăţământ pentru România, `n speranţa că vom scoate pe bandă rulantă generaţii de elevi bine pregătiţi. Europa are un model de succes pe care ţări cu tradiţie au început să-l copieze. După cum ştim, şcoala românească a încercat să preia ani de-a rândul modelul şcolilor europene considerate de top, precum Germania, Anglia, Franţa. În urma ultimelor evaluări internaţionale, Finlanda a ieşit pe primul loc, motiv pentru care consider că este important să ne îndreptăm privirea către acest model european performant. Oamenii din Finlanda au început prin a investi efort şi apoi bani în educaţie. Astfel, prin educaţia de calitate oferită s-a încetinit migraţia populaţiei de la sat la oraş, a crescut calitatea pregătirii şi specializării forţei de muncă din mediul rural şi urban, care în timp s-a regăsit în nivelul de trai al oamenilor.

Cum stă judeţul Alba la gradul de ocupare cu personal calificat, un aspect extrem de important pentru un învăţământ de calitate?

Calitatea în educaţie se poate obţine doar cu cadre didactice competente şi foarte bine pregătite, pentru atragerea cărora este de dorit prefigurarea unor noi politici, în funcţie de obiectivele propuse, şi o nouă abordare a procesului, cu aplicarea unor metode variate, în ideea transformării României prin educaţie într-o societate a cunoaşterii. De aceea, în judeţul Alba, gradul de ocupare cu personal de predare este de 100%, 4.182,50 norme, aproximativ 5.100 de persoane. Dintre acestea, 98% personal calificat şi 0,82% necalificaţi, dar cu studii superioare. Am insistat pe realizarea feedbackului (monitorizări, audit intern/extern, sistem de monitorizare a calităţii) între intrările şi ieşirile sistemului de educaţie şi astfel putem corobora calitatea rezultatelor obţinute în sistem cu calitatea intrărilor şi cea a procesului instructiv-educativ. Feedbackul asigură în permanenţă posibilitatea de intervenţie, cu scopul de a corecta, îmbunătăţi, preveni, în vederea atingerii indicatorilor de performanţă asumaţi.

Există la nivel de inspectorat o preocupare reală pentru performanţă şi calitate, atât la nivelul cadrelor didactice, cât şi al copiilor?

Cu siguranţă. Prin activitatea CCD Alba şi a metodiştilor de la nivelul ISJ se urmăreşte o bună formare şi o consiliere cât mai bună a cadrelor didactice implicate în activităţile de formare. Pentru a spori capacitatea de formare şi calitatea ei, au fost iniţiate şi realizate proiecte finanţate din fondurile europene. Proiectele implementate în acest scop la nivelul ISJ Alba, numărul mare de persoane implicate arată interesul inspectoratului şcolar pentru creşterea calităţii activităţii desfăşurate de cadrele didactice. Acestea au permis o formare a unui număr mare (peste 2.500) de cadre didactice în abordarea educaţiei din noua perspectivă a dezvoltării competenţelor. Pentru a oferi instrumente moderne, reducerea abandonului şcolar şi a motiva elevii avem proiecte implementate şi în curs de implementare, finanţate tot din fondurile europene. Proiectul care oferă acces permanent la materiale didactice, aflate la adresa www.miculprint.eu, a fost premiat la Gala Fondurilor Europene, 2014. O bună parte din elevi, 15.000, aproximativ o treime dintre elevii judeţului Alba, vor fi implicaţi într-un proiect care urmăreşte să dea un sens învăţării: „De ce, cum şi ce învăţ?”

Ce aşteptaţi de la acest an şcolar pentru învăţământul din județul nostru?

Analizând starea învăţământului din judeţul Alba, ne dorim să păstrăm trendul ascendent fie că ne referim la rezultatele elevilor de la examenele naţionale de evaluare la finalul clasei a VIII-a sau la examenul de bacalaureat 2015, unde am fost peste media naţională, fie că ne referim la actul instructiv-educativ de calitate din judeţul nostru. Obiectivele noastre vizează creşterea performanţelor elevilor prin asigurarea unui învăţământ de calitate la fiecare nivel, perfecţionarea cadrelor didactice, asigurarea consilierii de care profesorii au nevoie în desfăşurarea activităţii lor curente, consiliere profesională pentru elevii de clasa a VIII-a, asigurarea unui climat propice de funcţionare a parteneriatului familie-şcoală-comunitate, implicarea factorilor de deciziile locali şi judeţeni în buna funcţionare a tuturor unităţilor de învăţământ din judeţ.

Interviu realizat de Marcela Gheorghiu, pentru „Tribuna învățământului”

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 14371 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*