Instituţia prezidenţială, aşa cum ar trebui să fie!

comsaDupă 10 ani, o schimbare semnificativă și energică se petrece pe scena politică românească. După 10 ani, începând cu data de 16 noiembrie 2014, românii se pot bucura de o altă imagine a unui șef de stat, sperăm mai bună decât cea a președintelui Traian Băsescu. Schimbarea mult dorită s-a reflectat prin votul suveran al poporului român care, înconjurat de tulburări sociale și  politice, a luat decizia de a schimba traiectoria așteptată a evoluției clasei politice românești.  Duminică, 16 noiembrie 2014, românii au votat schimbarea, așa cum și-au dorit-o, iar tinerii au fost cei care au demonstrat că votul este cea mai puternică armă de apărare a valorilor și principiilor democrației. După alegerile de duminică, Biroul Electoral Central l-a anunțat câștigător al alegerilor prezidențiale pe Klaus Werner Iohannis, un om politic provenit din administrația locală, un etnic german de naționalitate română, o figură nouă pe scena clasei politice românești. Având în vedere experiențele și istoria sa politică recentă, întreaga elită politică românească și cetățenii acestei țări au mari așteptări, îndeosebi în ceea ce privește modul de exercitare a funcției pe care o va ocupa, de facto, după 22 decembrie. Noul președinte al României trebuie să-și înțeleagă responsabilitatea funcției și asumarea serviciului său în slujba națiunii române. El trebuie să fie garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, asigurând un echilibru între puterile statului prin rolul său de mediator între legislativ și executiv. Președintele României trebuie să  reprezinte statul român și interesele sale în relațiile internaționale iar demnitatea și profesionalismul reprezintă puncte de referință esențiale în exercitarea acestor atribuții. Instituția Președintelui României are nevoie de o nouă modalitate de exercitare în fața românilor și a întregii lumi, de o notă de seriozitate, încredere și diplomație. Astfel, noul președinte trebuie să intre treptat și sigur în matca instituțională, asumându-și-o pe deplin. România are nevoie de un președinte care să unească tot poporul în jurul instituției sale, să asigure dreptatea socială și să dețină balanța justă de echilibru între toate instituțiile statului roman. În ultimii 10 ani am avut un exemplu excentric, derapant, de a fi președinte, o perioadă în care Traian Băsescu și-a incălcat în mod repetat atribuțiile constituționale. Istoria nu trebuie uitată niciodată mai ales în această perioadă esențială pentru cel care va ocupa prima funcție în stat. Nu trebuie uitat cum fostul președinte Traian Băsescu și-a părăsit frecvent și voit rolul de mediator între partidele politice și imparțialitatea în campaniile electorale. Acesta și-a asumat  roluri partizane fără o justificare juridică și morală, a divulgat elemente din dosare care erau pe rolul diverselor instanțe a calificat, apriori, drept vinovați sau nevinovați cetățeni ai României care erau parte a unei anchete sau investigații în curs. A interferat cu activitatea Guvernului și a primului-ministru în mod abuziv și poate, cel mai grav, a discreditat în repetate rânduri Parlamentul, emblema democrației și a suveranității poporului român. Toate aceste abateri de conduită profesională și etică au culminat cu două suspendări din funcție, Traian Băsescu intrând în cartea neagră a istoriei României ca fiind singurul președinte demis de mai mulți români de cât l-au votat în ultimul mandat de președinte, chiar dacă Curtea Constituțională nu a validat la acea dată referendumul. Klaus Iohannis are șansa de a fi un Președinte mai „respectuos” cu legile și cutumele țării deoarece se bucură de un larg sprijin popular, se bucură de sprijinul  tinerilor ieșiți pentru prima dată după 20 de ani în număr atât de mare la vot și de încrederea elitelor intelectuale și a clasei mijlocii. În parcursul lui politic sperăm să nu-și exceadă atât de flagrant rolul, precum a facut-o Traian Băsescu în relația cu propriul popor dar și cu toți actorii de pe scena politică, indiferent dacă vorbim de putere sau opoziție.  De asemenea, noul președinte nu trebuie să uite că are în spate susținerea unei formațiuni noi, a dreptei unite, o unire a două partide cu mentalități și istorie diferită. Această fuziune trebuie atent gestionată pentru a nu produce aceleași dezechilibre pe care le-am resimțit în istoria alianțelor partidelor politice românești. Nu în ultimul rând, am fost îngrijorați si de faptul că, pe finalul campaniei electorale, celălalt candidat, Victor Ponta, a început să folosească instituțiile statului în susținerea sa – a se vedea cazul  INS- sau adresarea brutală și selectivă către reprezentanții mass-media. Aceste acțiuni abuzive în care anumite trusturi de presă erau denigrate le-am văzut și în mandatul perședintelui Traian Băsescu iar candidatul Victor Ponta ne-a sugerat în campania electorală că impărtășește metode similare de folosire a puterii în interes personal și de lezare a independenței presei. Apreciem astfel că rezultatul votului a ținut cont și de aceste realități reflectate pe scena publică în timpul campaniei, fapt care demonstrează că poporul român a dat un vot împotriva a ceea ce putea să perpetueze fostele acțiuni politice ale președintelui Băsescu.  Salutăm apropiata instalare a unui nou Președinte, cu speranța că va reintra în matca instituțională desenată de Constituția Romaniei pentru cea mai înaltă funcție în stat, că nu va perpetua politica ”președintelui jucător” ci va asigura un echilibru între puterile statului, va promova investiția guvernului în educație, sănătate, industrie și apărare, va promova elita intelectuală română, va reprezenta interesul național al României cu demnitate și va fi un președinte în slujba tuturor românilor.

Cornel-George Comșa

Deputat independent de Alba,                          

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 18625 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*