Gheorghe Burz: Celula de criză a partidului PLUS Alba vine cu soluţii pentru economie. Astăzi sectorul construcțiilor

România este în stare de alertă. Economia românească, grav afectată de criza declanșată de pandemia noului coronavirus, are nevoie de o repornire. În întreaga Europă se fac pași mici în sensul destinderii și relansării economice, fiind luate, pentru evitarea unui nou val pandemic, măsuri specifice fiecărui sector de activitate în vederea protejării tuturor celor implicați. Din păcate, Guvernul României, deși vorbește despre relaxarea măsurilor restrictive și repornirea economiei, a eșuat în a prezenta un set de măsuri clare, nu doar economice, ci și sanitare, referitoare la etapa post-carantină.

România se află, ca de altfel, cvasi-totalitatea țărilor lumii, într-o criză economică generată de pandemia COVID-19. Pentru ieșirea din orice criză economico-socială sunt posibile mai multe scenarii:

  1. Scenariul V, potrivit căruia, după o scădere bruscă și semnificativă a economiei, revenirea se realizează rapid și, într-o perioadă relativ scurtă, se ajunge la nivelul și performanțele economice anterioare, continuând dezvoltarea la nivelele anticipate anterior crizei
  2. Scenariul U, caracterizat prin rămânerea economiei la un nivel scăzut o perioada îndelungată, după care se reia dezvoltarea
  3. Scenariul L, potrivit căruia criza se prelungește foarte mult, refacerea este înceată, îndelungată și dificilă, cu performanțe mult diminuate față de nivelurile prognozate înainte de declanșarea crizei
  4. In cazul unui al doilea val al pandemiei ar putea fi inevitabil scenariul W, care constă dintr-o coborâre bruscă, apoi o primă ascensiune lentă și din nou o coborâre bruscă înainte de a se îndrepta definitiv spre creștere.

Unul din factorii esențiali care poate asigura o relansare de tip V a economiei naționale îl constituie realizarea de investiții substanțiale, publice și private, autohtone și străine.

De la declararea stării de urgenţă în 16 martie, până la 22 Mai 2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pe teritoriul României au încetat un număr total de 59.583 contracte de muncă în construcţii. Cifra este surprinzătoare în contextul în care şantierele de construcţii au rămas deschise, singura explicaţie plauzibilă fiind că aceşti lucrători provin de la producătorii de materiale de construcţii, în special de la exportatori, ale căror comenzi s-au redus în această perioadă. In pofida celor aproape 60.000 de disponibilizări, sectorul de construcţii are, în continuare, nevoie de lucrători, calificaţi şi necalificaţi. Acest sector are capacitatea de a atrage cel puţin forţa de muncă repatriată din ţările vestice în contextul pandemiei de coronavirus, ţinând cont de faptul că nivelul de salarizare în domeniu poate concura cu salariile pe care aceştia le aveau în străinătate, a declarat Mariana Ioniţă, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), unul dintre cei mai mari ordonatori de credite din sectorul construcţii.

De investiţiile statului în infrastructură, încă de pe acum, depinde relansarea economiei, atunci când se va fi încheiat criza medicală pricinuită de epidemia Covid-19. Cât privește portofoliul de proiecte ce vor fi finanţate din următoarele fonduri europene, Mariana Ioniţă spune că acestea se vor structura pe două grupe:

  1. proiectele aflate în execuţie care trec dintr-un exerciţiu financiar în următorul program de finanţare, cum sunt: autostrada Sibiu – Piteşti, Centura Bucureşti, autostrada Transilvania, precum şi proiectele de modernizare ale drumurilor naţionale şi construire variante de ocolire;
  2. proiectele noi pentru care acum se pregătesc documentaţiile tehnico-economice, potrivit cerinţelor Comisiei Europene.

In numai două luni, 16 martie – 15 mai (perioada stării de urgenţă) criza generată de pandemie şi măsurile luate pentru limitarea răspândirii acesteia au schimbat substanţial modul de lucru pe șantierele de construcții impunând respectarea regulilor de siguranţă, igienă şi distanţare socială. Foarte multe dintre aceste schimbări se vor menţine şi după încheierea crizei. Cu toate acestea șantierele de drumuri și autostrăzi sunt printre puținele domenii care au lucrat în timpul stării de urgență iar autoritățile le cer constructorilor să nu încetinească ritmul. Totuși, mobilitatea redusă, măsurile suplimentare de protecție, perturbările unor fluxuri de marfă au avut efect și asupra șantierelor, deși acesta n-ar trebui să fie major. Celula de criză a Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate(PLUS) pune la dispoziția operatorilor economici ghiduri de bune practici menite să fie un instrument de ajutor destinat companiilor care trebuie să facă față situației produse de pandemia de COVID-19. Aceste ghiduri, inspirate din documente similare puse în practică în țări membre ale Uniunii Europene pentru pentru sectorul construcțiilor, ca și pentru alte sectoare se pot consulta sau descărca de aici.

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) subliniază că „Pentru prima dată, condiţiile dezavantajate de lucru în aer liber ale constructorilor favorizează sectorul în lupta împotriva Covid-19. Construcţiile trebuie să redevină motorul economiei româneşti. Să nu lăsăm criza economică să se suprapună peste criza epidemiologică, ci dimpotrivă, odată cu înăsprirea măsurilor de protecţie anti-coronavirus, să lansăm măsuri anti-criză economică. Istoria ne-a arătat că ieşirea din marile crize economice s-a produs prin stimularea şi accelerarea investiţiilor”. Vicepreşedintele FPSC adaugă că „In zona contrucţiilor, activitatea a continuat şi în Spania, Italia, mai puţin în zonele în care au fost cazuri dramatice, dar investiţiile trebuie să scadă cât mai puţin posibil. Proiectele de dezvoltare trebuie să fie sursa de repornire a economiei, dacă acestea se închid, pe orizontală sunt afectate multe activităţi. Chiar şi serviciile, dacă vrem să-şi revină, avem nevoie ca unităţile de producţie să diminueze ritmul cât mai puţin posibil. Servicile vor fi revitalizate doar dacă există producţie. (…) să se recupereze timpul pierdut din ultimii 30 de ani. Dar şi aici e nevoie de planificare. (…) este nevoie ca statul să vină cu un plan de investiţii pe 3-4-5 ani, iar noi să ne putem organiza de acum şi să ştim pe ce ne putem baza. Să avem predictibilitate în următoarea perioadă. Suntem într-o situaţie critică, în alte ţări s-au prevăzut bugete mari pentru investiţii. (…) Dacă noi intârziem aceste investiţii în România, oamenii buni vor lua calea Vestului, iar noi vom rămâne fără specialişti, iar peste un an, când vom avea nevoie de ei, nu-i vom avea.”

Eurodeputații PLUS Dacian Cioloș și Dragoș Pîslaru au propus Guvernului Orban un plan de redresare economică post-criză, plan validat ulterior de lista de măsuri de reformă recomandate pentru România de Comisia Europeană, plan ce poate fi consultat aici. In capitolul intitulat “Cum atingem potențialul economiei românești” PLUS cere pregătirea imediată a două mari pachete de măsuri destinate relansării economice și care să creeze și/sau să scoată la suprafață între 1 și 2 milioane de noi locuri de muncă, în relație directă cu investițiile și construcțiile.

  1. Transformarea României într-un mare șantier printr-un pachet de investiții publice de anvergură, cuprinzând autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, eficiență energetică, logistică industrială și alte lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului (canale de irigații, prevenire inundații etc.). PLUS cere demararea în paralel a unui Program național de reconversie pentru industria de construcții, care să permită celor care sunt în șomaj din cauza crizei, în șomaj pe termen lung, inactivi ce nu mai apar în evidența publică, români reveniți din diaspora, să poată găsi un loc de muncă.
  2. Transformarea României într-o destinație atractivă pentru relocarea lanțurilor valorice din China și alte țări non-europene în interiorul Uniunii Europene printr-un pachet de stimulare și atragere a investițiilor. Pachetul trebuie să ofere următoarele componente-cheie:
    • Cofinanțarea prin fonduri publice/fonduri europene ale investițiilor necesare (construcții, echipamente);
    • Finanțarea integrală a lucrărilor de conectare la infrastructură / logistică (racordare utilități, drumuri de acces terestru / feroviar / fluvial / naval etc.);
    • Cofinanțarea unor programe de formare / reconversie profesională pe termen scurt (3/6/9 luni pentru oferirea de forță de muncă pregătită;
    • Finanțarea unor măsuri de mobilitatea a forței de muncă pentru a asigura necesarul de forță de muncă calificată;
    • Modernizarea infrastructurii de educație / sănătate / servicii publice în întreaga țară (a se vedea pachetul de investiții publice);
    • Concesionarea terenului destinat investiției pe o perioadă de 49 de ani.

Conform altor surse trebuie avute în vedere și:

  • construirea a 8-10 centre de colectare, depozitare şi distribuţie în marile bazine producătoare de legume și fructe, pentru a asigura accesul la hipermarketuri, în condițiile în care acestea nu vor achiziționa niciodată produse “de la marginea drumului”.
  • investiţii în alimentările cu apă şi canalizare în mediul rural şi urban, în vederea asigurării unor condiţii de igienă corespunzătoare fără de care nu se poate lupta împotriva epidemiilor de orice fel. România are încă peste un sfert din populaţie neracordată la un sistem centralizat de apă şi canalizare, şcoli şi gospodării cu WC-uri în curte.
  • extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale pentru populația României. Ungaria este una dintre ţările cu cel mai ridicat grad de racordare a gospodăriilor la rețelele de alimentare cu gaze naturale de 95%, în condițiile în care este o ţară cu resurse proprii de gaze în declin puternic, fiind dependentă de importurile din Rusia în proporție de până la 66%. In România producţia gazelor naturale este de cinci ori mai mare decât în Ungaria, la o populație de două ori mai mare, dar gradul de racodare a gospodăriilor la reţeaua de transport a gazelor este de 36%.

Situația economică și planul de relansare a economiei au fost discutate marți 19 Mai 2020 într-o ședință la Cotroceni, cu Președintele Iohannis, dar și într-o reuniune a conducerii PNL. Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a declarat că “Am spus clar și înainte de a avea această criză că obiectivul nostru este de a investi. Am alocat bani în buget la începutul anului și la prima rectificare am făcut un lucru pe care nu l-a mai făcut niciun guvern de foarte mult timp. Am lăsat banii pentru investiții în buget și chiar am mai alocat la Ministerul Transporturilor încă 135 de milioane de lei pe lângă banii dinainte. Acum vorbim de un program de investiții deja, s-au anunțat câteva obiective, Sibiu – Pitești este un obiectiv zero pentru noi, acolo facem toate eforturile pentru a-l duce la capăt, Comarnic-Brasov este un alt obiectiv, extinderea aeroportului București.” Ministrul a mai spus că planul ar urma să fie gata în două săptămâni, deci la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie.

Referitor la planul de relansare a economiei Cristian Grosu arată în cursdeguvernare.ro că:

  • economia României ar putea fi salvată în acest moment prin demararea, cu injecții de zeci de miliarde, a marilor proiecte de investiții blocate de 30 de ani, care să însemne valoare de multiplicare de-a lungul multor decenii de-acum înainte.
  • Ungaria a anunțat în 6 aprilie planul de stimulare a economiei, cu 2 luni înaintea României
  • costurile programului de stimulare maghiar vor duce la creșterea deficitului de la 1% din PIB (cât era prevăzut pe 2020) la 2,7%, valoare situată în interiorul marjei de 3% din PIB stabilită de Comisia Europeana
  • România pleacă de la un deficit de 4,6% încă înainte de-a aloca “vreun bănuț în stimularea economiei”, datorită politicilor economice inepte ale psd de creștere economică prin consum

Valentin Lazea, economistul șef al BNR în 09 Aprilie 2020: <<Prin relaxarea fiscala pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză. Pentru că una este să vii de la un surplus bugetar de 1 la sută din PIB la un deficit de 3 – 4 la sută din PIB (precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!) şi alta este să vii de la un deficit de 4,3 la sută din PIB la un deficit de 7 la sută din PIB (fără a lua în calcul aplicarea legii pensiilor). La ce fel de clemenţă se poate aştepta România din partea Comisiei Europene, în aceste condiţii? A trecut relativ neobservat faptul că, zilele trecute, statele membre ale UE au votat în unanimitate declanşarea Procedurii de deficit excesiv la adresa României. Fapt care arată două lucruri: că Pactul de Stabilitate şi Creştere nu a fost îngropat (“frate, frate, dar brânza e pe bani”) şi că, chiar şi statele dispuse să fie indulgente cu România nu au putut închide ochii la enormitatea cifrei de deficit (obţinut în vremuri de creştere economică). Nici chiar convingerea – improbabilă – a Comisiei şi a Fondului de a trata cu îngăduinţă România nu ar fi suficientă, fără o convingere asemănătoare a agenţiilor de rating şi a pieţelor. Iar aici, credibilitatea României atârnă de un fir de păr, ţara fiind situată pe ultima treaptă a investment grade şi orice retrogradare însemnând intrarea în categoria junk (“gunoi”). Pentru ca această retrogradare să nu se întâmple, agenţiile de rating vor vrea să vadă încă de anul acesta voinţa pentru reducerea în perspectivă a deficitului bugetar, nicidecum măsuri care să adauge la acesta în viitor.

Așadar sursa creşterii economice din ultimul deceniu a fost consumul, ceea ce a dus la o serie de dezechilibre economice. Criza pe care o traversăm va provoca o schimbare de comportament a oamenilor, care confruntaţi cu o scădere a veniturilor vor consuma mai puţin, putâdu-se ajunge la un efect de domino. Administraţia, în frunte cu preşedintele Klauas Iohannis şi cu premierul Ludovic Orban, promite să înlocuiască motorul consumului cu motorul investiţiilor publice masive.

Conform analiştilor economici citați de Ziarul Financiar în condiţiile în care cheltuielile sociale şi cu salariile cresc şi, pe lângă acestea, au apărut cheltuieli suplimentare considerabile pentru eforturile de combatere a pandemiei, investiţiile sunt primele sacrificate. Finanţarea marilor proiecte de investiţii din fondurile bugetului de stat este practic imposibilă în acest an, în condiţiile în care deficitul bugetar ar putea ajunge la 6-7% din PIB doar cu fondurile alocate pentru funcţionarea statului. Comisia Europeană prognozează pentru România un deficit 9,2% din PIB în 2020 şi 11,4% din PIB în 2021.

In aceste condiții, finanţarea proiectelor de investiţii majore se poate face, pe termen scurt, din fonduri europene şi cu participarea companiilor de stat şi a capitalului privat. Avantajul folosirii fondurilor europene este că nu afectează deficitul bugetar. Ionuț Dumitru fost preşedinte al Consiliului Fiscal și actual economist-şef al Raiffeisen Bank România crede că banii ar putea veni și de la instituţii financiare internaţionale: „Cred că relansarea economică bazată pe investiţii este de dorit. Insă va trebui să facem cumva să găsim sursele de finanţare, pentru că ele se vor adăuga presiunilor suplimentare care sunt deja în buget. Trebuie găsite niște surse de finanţare, dar fără îndoială se pot găsi – Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Mi se pare un deziderat bun să investim 6% din PIB, faţă de 3% cât facem acum, însă e distanţă lungă şi trebuie să vedem de unde facem rost de acest spaţiu fiscal.“

Late edit: Economistul Iancu Guda face <<Câteva considerații despre pachetul financiar pe care România îl va primi de la UE, în valoare de 31,2 miliarde de euro, din care două treimi sunt fonduri nerambursabile:

  • Pachetul reprezintă 15% din PIB, arhisuficient pentru reconstrucția economiei după efectele negative cauzate nu doar de pandemia Covid-19, ci și (de) toate furăciunile și corupția din ultimii 30 de ani
  • Nu mai există scuze și alibiuri. (…)
  • Să fie sunați toți euroscepticii și prorușii care alimentau teorii conspiraționiste despre „piața de desfacere” și sclavagismul României la „marea poartă UE”. Ce o să spună acum? (…)

Atenție! Istoria nu iartă proștii.>>

Partidul PLUS se implică activ în sensul dezvoltării de bune practici și măsuri pentru prevenirea și combaterea infectării cu virusul SARS-CoV-2, în această perioadă au fost demarate o serie de întâlniri în sistem live video cu specialiști și profesioniști din fiecare dintre domeniile amintite. Accesul la aceste întâlniri live video este liber pentru toți cei interesați, și pe această cale lansăm o invitație tuturor celor care pot aduce un plus de valoare ideilor noastre. Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) intenționează să asculte, în continuare, vocile cetățenilor și să le promoveze opiniile, ideile și soluțiile, pentru ca, împreună, să ieșim din conul de umbră în care, involuntar, am ajuns cu toții.

Pentru toți cei interesați, ghidurile PLUS pentru sectorul construcțiilor este disponibil pentru consultare aici. Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate – PLUS este parte a Alianţei USR PLUS.

 

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 23214 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*