George Simion, liderul mișcării unioniste, candidat la alegerile europarlamentare

George Simion, președintele Acțiunii 2012, va candida la alegerile europarlamentare din luna mai. Sub sloganul „ROMÂNIA MARE ÎN EUROPA”, liderul mișcării unioniste va aduce în atenția opiniei publice teme de interes național: Unirea Basarabiei cu România, protejarea drepturilor românilor din comunitățile istorice, sprijinirea românilor din județele Harghita și Covasna, valorificarea potențialului diasporei și contracararea sistemului mafiot care blochează dezvoltarea României și a Republicii Moldova.

Înregistrarea lansării candidaturii lui George Simion o găsiți AICI

„Avem nevoie acută de unionism: să unim om cu om, localitate cu localitate, județ cu județ și raion cu raion. Avem nevoie de Europa unită, în care națiunea română să își afle locul de drept, în care românii să fie respectați și să muncească împreună pentru bunăstarea comună. Pe scurt, avem nevoie de o Românie MARE într-o Europă unită. Cei care și-au anunțat deja candidatura pentru un loc de europarlamentar vor folosi televiziunile, banii, pârghiile administrative. Eu sunt unul singur, însă am de partea mea adevărul, dragostea de țară, neamul românesc și o idee: să facem ROMÂNIA MARE ÎN EUROPA”, a declarat sâmbătă candidatul independent George Simion.

Anunțul lansării candidaturii a fost făcut în prezența a zeci de unioniști din România și Republica Moldova, a unor membri marcanți din comunitățile istorice, diaspora, inclusiv de la Bruxelles, precum și din județele Harghita și Covasna. George Simion s-a născut și a copilărit la Focșani. A absolvit Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București și programul de masterat la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza’’ din Iași, cu tema de cercetare ,,Crimele comunismului’’. În 2011 a fondat Platforma Unionistă Acțiunea 2012, alături de care a organizat sute manifestări publice de informare și sensibilizare a opiniei publice din România, Republica Moldova și de pe scena internațională cu privire la necesitatea realizării unității naționale. În 2017 a înființat Alianța pentru Centenar, pentru a pregăti și desfășura evenimente cu impact dedicate marcării Centenarului Marii Uniri. Unul dintre acestea a fost Marșul Centenarului, în care s-a mers pe jos 1300 de km, de la Alba Iulia la Chișinău, pe parcursul a două luni, pentru a purta mesajul Unirii prin toate locurile semnificative pentru România de acum un secol și pentru prezent.

VIZIUNE ȘI OBIECTIVE

ROMÂNIA MARE ÎN EUROPA

CONTEXT

Au trecut 100 de ani de la Marea Unire, 29 de ani de la Revoluția Română și 12 ani de la momentul aderării României la Uniunea Europeană. Trecutul ne obligă la învățarea lecțiilor și la stabilirea direcției în care ne îndreptăm.

Zilnic vedem cum interesele mărunte generează un destin mediocru și ceea ce propun, în calitate de candidat independent la alegerile europarlamentare, este să urmărim interese majore pentru a scoate România din anonimat.

Toți ne dorim să redăm României demnitatea pe scena internațională și mai ales, în Uniunea Europeană.

Toți ne dorim un stat mai mare, mai puternic din punct de vedere economic.

Toți ne dorim restabilirea corectitudinii în relaționarea cu românii, oriunde s-ar afla ei, la București, în Covasna, la Chișinău, în Timoc sau Cernăuți, la Roma sau Madrid.

Toți ne dorim, dincolo de mecanismele birocratice, un raport mai solid și reciproc avantajos cu partenerii externi.

Ne dorim o Românie MARE în Europa.

OBIECTIVE

– Voi pleda pentru Unirea României cu Republica Moldova;

– Voi susține protejarea drepturilor românilor din comunitățile istorice și ale diasporei;

– Voi sprijini românii din județele Covasna, Harghita și Mureș;

– Voi dezvălui și cere pedepsirea corespunzătoare a structurilor mafiote de la București și Chișinău, care blochează dezvoltarea României și Republicii Moldova.

VIZIUNE

UNIREA: MAI BINE ÎMPREUNĂ

Separarea și subminarea sunt tendințe la care asistăm astăzi și care împiedică conturarea unui cadru de dezvoltare pentru fiecare stat european, implicit, și pentru România.  Suntem martori ai unor procese de dezbinare la nivel național și european. Soluția noastră: Unirea.

Dincolo de argumentul identitar, care subliniază faptul că România și Republica Moldova au aceeași istorie și cultură și vorbesc aceeași limbă, împărtășesc aceleași obiceiuri și tradiții, o Românie reîntregită își va consolida în Europa poziția economică și politică. Exemplul reunificării Germaniei este concludent în acest caz.

Unirea României cu Republica Moldova se va înfăptui  în concordanță cu istoria poporului român, cu principiile dreptului natural și cu normele de drept internațional în vigoare, pe cale pașnică, liber consimțită, fără niciun amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate.

O Românie reîntregită ar progresa în ceea ce priveşte forţa de muncă, investiţiile, industria textilă şi alimentară, suprafaţa agricolă şi potenţialul turistic. Unirea înseamnă bunăstare pentru cetățenii ambelor state. O economie mai mare înseamnă creșterea consistentă a oportunităților de trai mai bun pentru populația de pe cele două maluri de Prut.

Unirea celor două state constituie nu doar un act firesc de reparaţie istorică, ci şi un act de dreptate economică. Unirea celor două economii va accelera investiţiile masive, ajungând ca, odată reunificată ţara, noua Românie să devină o economie în primele 40 de ţări de pe glob.  Creșterea importanței țării pe plan extern constituie o altă consecință pozitivă a Reunificării.

OPRIM ETNOCIDUL COMUNITĂȚILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

România este și dincolo de granițele ei administrative. Fie că vorbim de comunitățile istorice din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria sau alte țări din Peninsula Balcanică (Albania, Macedonia, Grecia, de exemplu), în alte regiuni din fosta Rusie Sovietică, sau Europa Centrală, vocea românilor din aceste state nu este auzită în forurile europene decizionale. Doar pentru că mulți dintre etnicii români din statele învecinate nu dețin cetățenia română astfel încât să conteze în ecuațiile electorale, aceștia nu intră în calculul politic și încrederea lor în România scade de la o zi la alta. Comunitățile românești din vecinătatea României și Balcani reprezintă un potenţial strategic deosebit de important pentru România, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă, iar capitalul uman, economic, cultural şi de imagine pe care aceste comunităţi româneşti îl au trebuie valorificat la maxim.

Aproximativ 6 milioane de români, atât cât reprezintă aceste comunități românești invocate, nu beneficiază de statutul de minoritate națională în statele ai căror cetățeni fideli sunt și, implicit, de drepturile aferente. În cea mai mare parte dintre comunități, școlile în limba maternă le sunt desființate, nu beneficiază de mass-media, serviciu religios în limba maternă sau reprezentare la nivelul administrațiilor publice. Nu peste mult timp, la scara istoriei, fără a acționa corespunzător, aceste comunități vor dispărea cu totul.

De aceea, scopul meu este de a contribui nemijlocit și de a veghea la respectarea standardelor europene și internaționale ale statelor de reședință ale acestor comunități în ceea ce privește garantarea, respectarea și asigurarea drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților lingvistice, naționale sau etnice, și transpunerea lor în practică.

Voi pleda pentru asigurarea mijloacelor necesare păstrării identității naționale pe baza criteriului reciprocității, monitorizarea respectării și implementării legislației naționale și internaționale privind situația minorităților naționale din statele învecinate, inventarierea situațiilor de încălcare de către statele în care avem comunități istorice românești a drepturilor naționale ale acestora, informarea în Parlamentul European despre aceste situații și solicitarea, la nivel european de mecanisme și instrumente de rezolvare a acestor situații, precum și monitorizarea dialogului dintre comunități și autoritățile de la București.

ROMÂNII DIN HARGHITA ȘI COVASNA NU SUNT STRĂINI ÎN PROPRIA ȚARĂ

Românii din județele Harghita, Covasna și Mureș se află în dificultate culturală și identitară, iar prezentarea situației reale a acestora în instituțiile europene este o necesitate. Astăzi, românii din această zonă sunt nevoiți să își apere de unii singuri drepturile identitare elementare din postura de victime ale unei autonomii locale caracterizate, de cele mai multe ori, de politici publice care urmăresc separatismul teritorial pe criterii etnice, segregarea etnică și, nu de puține ori, cu conținut xenofob antiromânesc.

Încălcarea drepturilor românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș reprezintă o încălcare a intereselor naționale ale poporului român. În Parlamentul European și prin intermediul mecanismelor europene e necesară prezentarea corectă a situației reale privitoare la respectarea de către România a prevederilor europene și internaționale în domeniul autonomiei locale și al drepturilor persoanelor aparținând minorităților etnice. De asemenea, din Parlamentul European poate fi monitorizată mai atent asigurarea respectării Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria.

IEȘIM DIN LABIRINTUL SISTEMULUI POSTCOMUNIST

Destrămarea blocului sovietic nu a dus la o restaurare a ordinii și valorilor noastre istorice. Deși au existat condamnări formale, urmașii blocului comunist și neocomunist conduc în continuare într-un mod netransparent, fără respect pentru democrație și statul de drept. Pârghiile economice, administrative, mediatice și politice sunt în mâna unui cerc privilegiat, închis oamenilor și grupurilor cu principii și cauze profund morale.

Sistemul mafiotizat este același și la București, și la Chișinău, neavând soluții pentru o societate măcinată de lipsa de speranță, o societate ai cărei membri sunt făcuți să se urască între ei. Deși aparent pluripartinic, pe temele majore există un straniu consens între diferitele facțiuni ale sistemului.

Totodată, subliniem că niciun proiect de țară, nicio reformă politică, nicio creștere a salariilor, nicio investiție străină nu sunt de ajuns pentru a asigura viitorul unui stat în care nu domnește legea. Astfel, realizarea obiectivelor mișcării unioniste implică în mod firesc lupta împotriva corupției, lupta pentru independența sistemului judiciar și egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii.

E timpul să revenim la normal prin: consultări publice, consolidarea, în baza istoriei noastre și a Proclamației de la Timișoara, a unui sistem politic modern, capabil să asigure dezvoltare și stabilitate economică și politică pe ambele maluri ale Prutului, încurajarea inițiativei civice, a antreprenoriatului politic, edificarea statului de drept, a economiei de piață liberă și asumării unei poziții de leadership în cadrul familiei euro-atlantice.

DIASPORA ROMÂNEASCĂ, POTENȚIAL CU CARACTER STRATEGIC

Interesul legitim al României în plan european este valorificarea și protejarea resursei extraordinare pe care o reprezintă diaspora românească, comună României și Republicii Moldova, prin revenirea acesteia într-o țară mai mare, mai puternică, atractivă din punct de vedere economic, social și politic, care se bucură de stabilitate socială și viziune politică.

După redeschiderea granițelor în 1990 și apoi după ce românii au câștigat dreptul de a călători în Uniunea Europeană fără vize, am asistat la plecarea din țară a milioane de conaționali. Am devenit a doua națiune din lume, după Siria, cu cei mai mulți cetățeni care și-au părăsit țara de origine în ultimele decenii. Cauzele pentru care milioane de români au plecat în Occident sunt legate de problemele de acasă: corupție, sărăcie, scăderea nivelului de trai, degradarea morală a societății, injustiția și inechitatea socială, promovarea incompetenței prin politizarea tuturor instituțiilor și multe altele care i-au împins pe români să ia drumul străinătății.

Românii care s-au stabilit în ultimele două decenii în Uniunea Europeană nu sunt imigranți. Sunt cetățeni ai Uniunii Europene care acționează în baza drepturilor pe care le implică acest statut.

Românii care trăiesc în comunitățile istorice nu sunt mai puțin români decât cei din interiorul granițelor. Sunt români care-și asumă obligațiile cetățeniei statelor în care trăiesc astăzi și care își cer și drepturile aferente, îndeosebi dreptul la propria limbă, cultură, religie și istorie.

Nu există diaspora și țara, capitala și provincia, cei de-o parte și cei de alta a Prutului.

Există o singură mare comunitate românească care poate mai mult și mai bine doar împreună. Nu trebuie să existe o Europă de Vest și o Europă de Est, membrele fondatoare ale Uniunii Europene și cele nou integrate. Trebuie să existe o singură Uniune care poate supraviețui și se poate dezvolta doar în baza unității politice, a tratamentului egal și corect, a asumării adevărului istoric. Despre asta e mișcarea unionistă, despre asta e candidatura noastră la Parlamentul European: o Românie mare, din toate punctele de vedere, într-o Europă unită.

 

 

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 17439 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*