Foto: Tabără de scufundare în Munții Apuseni. Speologi și scafandri din România, Finlanda și Suedia, explorări în tărâmuri de basm

coiba-mare-1În peroada 16-21 septembrie 2016, zona carstica Gârda – Arieșeni din judetul Alba a fost gazda unei tabere româno- finlandeze de explorare a peșterilor și galeriilor scufundate de aici. Tabăra a fost organizată de Asociația Scafandrilor Exploratori din Transilvania. La această tabără au participat speologi și scufundători din Cluj, București, Constanța, Oradea și Gârda, precum și scufundători de mare adâncime din Finlanda și Suedia. Scufundarea la o adâncime de peste 40 de metri nu se poate face respirând aer, ci amestecuri de gaze ce conțin și heliu (un gaz inert). Din acest motiv, până în prezent,  nu există în România scufundători de peșteră de mare adâncime. 
cotetul-dobrestilor-3”Este al treilea an în care venim din Finlanda pentru explorări în zona Munților Apuseni. De data aceasta am venit cu o echipă de 5 scufundători de mare adâncime, 4 din Finlanda și unul din Suedia”.
  ne-a declarat Adrian Pereț,  un scufundător finlandez originar din Ordadea.”Pentru a ajunge aici trebuie să călătorim inițial 30 de ore cu mașinile. Apoi 2,5 ore cu feriboatul până în Estonia, și apoi încă 30 ore în continuare. Trebuie să venim cu microbuzele pentru că avem nevoie de 500kg de echipament minim de persoană. Sperăm să revenim și să continuăm explorarea la Tăuz.” , a spus Patrik Grönqvist (Finlanda).

cotetul-dobrestilor-5”Principalul obiectiv a fost scufundarea în sistemul Coiba Mare-Tăuz. În Tăuz vizibilitatea a fost foarte scăzută. Am verificat în fiecare zi, dar nu s-a limpezit și nu ne-am putut scufunda. Cu o vizibilitate sub 0,5m scufundarea unui sistem cu sifoane multiple până la 83m adâncime, și să ajungi la 1 km de la intrare a fost imposibilă. Ne-am concentrat pe sifonul terminal din Coiba Mare. Am constatat anul trecut că sifonul este blocat de bușteni. Am încercat să-i îndepărtăm cu un palan fixat în stâncă, dar nefiind o linie dreptă între bușteni și locul de fixare, majoritatea puterii se pierdea prin frecare. Vom reîncerca anul viitor. Am realizat scufundări timp de trei zile la Cotețul Dobreștilor, și am ajuns la sfârșitul explorării de anul trecut. Sala aflată după sifonul de 74m adâncime, este o sală de prăbușire. Am încercat să continuăm pe calea apei, dar galeriile se termină cu restricții printre bolovani.” ne-a delarat Sami Paakkarinen (Finlanda).

scufundari-2_2Izbucul Cotețul Dobreștilor devenise cel mai adânc sifon din România în anul 1996 când Jean-Jacques Bolanz (Elveția) a atins adâncimea de 76m, până în anul 2001 când Izbucul Tăuz i-a luat locul cu 87m adâncime (85m+2m pentru reintoarcere) plonjat de Viktor Bolek (Polonia). Atât Jean-Jacques Bolanz  cât și Viktor Bolek au decedat datorită unor accidente de scufundare în străinătate. Sifonul terminal este în prezent cea mai adâncă galerie scufundată din România cu cei 92,5m atinși de Sami Paakkarinen și Patrik Grönqvist (Finlanda) în 2014.

Președinte A.S.Sfinx Gârda
Dr. Christian Ciubotărescu

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 22616 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*