Foto de colectie: Fotografiile Revolutiei din Alba Iulia. Instantanee unice despre curaj si demnitate

Instantaneele de mai jos au fost surprinse de Nicu Murgășanu, albaiulianul care a avut bunatatea si amabilitatea  să le ofere către publicare site-ului proalba.ro. Sunt imagini unice de la Alba Iulia, din timpul Revolutiei, mai exact, din ziua de 22 Decembrie 1989. Sunt imaginile unice ale unor oameni care au avut curajul și determinarea de a se împotrivi comunismului.

“Se apropia CRĂCIUNUL, toţi eram înfriguraţi şi aproape înfometaţi, eram trişti şi deprimaţi, visam căldură în apartamente şi apă caldă în vană. Căutam prin magazine săpunuri, detergenţi, portocale, banane, carne şi pâine, voiam ouă, lapte şi unt, ne săturasem de beznă, uram cozile interminabile şi cartelele care ne dădeau dreptul să mâncăm atât cât să nu murim, detestam securitatea represivă şi partidul comunist, vroiam să ne mişcam şi să gândim liberi, ascultam „Europa Libera” în surdină şi speram… În dimineaţa de 22 dec. 1989, SPERANTA, frigul şi foamea ne-au scos din casă pe străzi cu un curaj inconştient şi nebun.Timişoara vuia, ţara fierbea, în Europa sistemul comunist căzuse, zarurile fuseseră aruncate la Malta. Era era randul nostru…Rând pe rând ne-am încolonat, nu la comandă, ci spontan şi voluntar şi am ieşit în strada să ne cerem drepturile convinşi ca vom întoarce o filă în cartea neamului. Restul… restul este istorie de douazecisitrei de ani!”
(Nicu MURGĂŞANU)

 

 

 

 

 

 

 

 

IMPORTANT: In ziua de 22 Decembrie, 1989,  Nicu Murgășanu avea 37 de ani si “un noian de visuri”. Rebel şi neconformist în „epoca de aur”, (ca şi azi,dealtfel), la sfarşitul lui Decembrie, 1989, împreună cu prietenul Radu Matei Todoran înfiinţează publicaţia săptămânală „ACUM” şi devine un ziarist tăios, virulent şi incomod. Scria şi scrie poezii de un romantism ce unora le pare desuet. Permanent nemulţumit, n-a renunţat la SPERANŢĂ şi se lasă în continuare furat de reverii optimiste.

nota: fotografiile prezentate in acest material sunt proprietatea domnului Nicu Murgasanu si pot fi republicate doar cu acceptul domniei sale.сайт бесплатно при продвижениивзломать e mail ящик

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 15597 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

16 Comments

  1. af fi interesant daca si Lae Dreghici ne-ar arata si noua inregistrarile facute in acea perioada… sa le posteze pe Youtube. Spun asta pentru ca l-am vazut cu o camera video intr-una din fotografii…presupun ca le pastreaza undeva… e o pagina importanta a istoriei acestui oras si merita facute publice acum la distanta asta suficient de mare de revolutie in care sa nu mai existe si alte implicatii…parerea mea…

  2. dupa parerea mea,care am participat atunci si l-am vazut pe Lae filmand de pe un gard ce se afla unde e acum sediul unei banci austriece,el filma pentru securitate si cred ca acele filme daca nu pica Ceausescu erau foarte periculoase pentru cei ce au participat.

  3. Superb articol! Deși eram pe atunci un pui de om (aveam 4 ani), îmi amintesc și acum ca uitasem de Moș Gerilă în acele zile, asta după ce participasem și eu cu părinții mei la adunarea respectivă, care se spărsese prin zvonul că ”Se trage în mulțime!”. Tot respectul pentru poze dar mai ales pentru valoare lor!

  4. Multumim de documentele foto. Bijuterii de pastrat pentru sertarul istoriei. Daca va rugam, puteti face disponibila si filmarea de al eveniment.
    Toate cele bune.

  5. La REVOLUTIE am fost printre primii 40-60 de persoane care ne-am strans seara in fata CONSILIULUI JUDETEAN ! la ferestre erau cate doi soldati,cu armele spre noi si nu-s putine ferestre !! Daca unu zicea *FOC* eram carne tocata in 10 sec. …
    Altii apoi s-au trecut revolutionari,altii care au venit a doua zi,dupa ce se anuntase prinderea lui Ceausescu…
    Noi aceia ce eram ?
    Dan Tudor

  6. Este minunat, cei care au participat la -Evenimentele din 1989-; de când mă știu așa le-am declarat, pentru că un eveniment se poate fura, o revoluție nu; au posibilitatea să se revadă în aceste fotografii. Sunt prieteni, colegi de serviciu, cunoștințe și pe aceste poze, dar și pe celelalte, am zăbovit cu fericire și liniște sufletească. Este pentru prima dată când mă văd în poze ale acelor vremuri.
    Ar fi la fel de minunat, pentru că se apropie cu pași repezi împlinirea a unui sfert de secol, să adunăm și să construim o pagină a evenimentelor din județul nostru.
    În aceste momente de cumpănă pentru fiecare în parte, deci și pentru țară, cuvintele unitate și manifestare sunt foarte importante. Nu uita, tu cel din poze și de pretutindeni, că ai schimbat atâtea, în ultima jumătate de an, în Romania. Iată, prin Ce CeRem noi, CCR a schimbat fața!

  7. Domnilor,
    Sunt autorul pozelor de mai sus, ’’fotograful revolutiei’’ cum m-a botezat presa, si ma bucur ca ele au starnit interes. Nu intru in detaliile acelei zile si cu cata frica in suflet am facut acele fotografii, primele pe ascuns, apoi am prins curaj. Nu despre faptul ca am fost imbrancit de cativa din multimea furioasa si speriata ca as fi din ’’tabara adversa’’-adica securitatea. Sun foarte multe de spus despre acea zi, despre dinainte si despre cele care au urmat. Pesrte doi ani voi da spre tiparire efervescenta acelor zile. Intervin cu acest comentariu ’’suparat’’ oarecum pe cel care semneaza OVIDIU si incearca sa intoxice cum ca Lae Cascadorul filma pentru securitate. Nu, domnule Ovidiu, Lae nu filma pentru securitate cum nici eu nu fotografiam pentru ei. O faceam pentru istorie-personal eram convins ca atunci, in acea zi, se intorcea o fila din istoria Romaniei. (cirteste nota de la subsolul fotografiilor). Dar sa revin la ’’nebunul’’ de Lae Cascadorul. Camera video era a mea , cumparata de la el, si nu a securitatii. Pana pe la ora 9.30-9.45, dupa ce facusem cateva fotografii, reusisem ’’sa prind curaj’’ si cu un prieten (Delus Munteanu) care avea masina parcata pe o strada laturalnica, amk fost acasa, am adus acea camera video si de la etajul unei case evreiesti parasite (cam pe unde este acum Reiffeisen Bank) eu am tras primele secvente apoi i-am inmanat-o lui Lae, el fiind mult mai cunoscut de oameni datorita ’’nazbatiilor’’ sale de cascador in filme romanesti si straine. El a filmat apoi restul, din toate unghiurile, de pe un gard cum zici si dumneata, de pe scarile comitetului judetean , apoi in parcare de pe Dacia cu care adusesem camera video de acasa si careia multimea i-a facut loc. Scuza-ma, d-le Zovidiu, dar dumneata vorbesti in necunostiinta de cauza. Glumind acum, daca as stii cine esti, te-as arata ’’narodului’’ de Lae (cum il alint eu) sa iti traga o mama de bataie pentru ca e inca in ’’ vana’’…Legat de acea caseta de atunci, vin cu o lamurire pentru comentatorul DUBSTEP. Caseta respectiva nu mai este nici in posesia lui Lae, nici a mea. A ajuns pe la TVR la Petre Mihai Bacanu. Cineva din Alba Iulia, nu ii dau numele deocamdata‚ ’’persoana importanta’’ se lauda ca ar avea o copie pe suport electronic. L-am rugat sa imi faca o copie dar refuza. Bag seama ca nu o are nici el si doar se lauda. Ar fi pacat daca s-a pierdut acea caseta istorica. Multumesc pentru comentariile pertinente si tuturor celor care au avut rabdarea sa se uite peste fotografiile de atunci. Sa auzim numai de bine

  8. Ar fi frumos ca aceste poze sa fie listate in format mare si in zilele de 22,23, 24 sa fie afisate in zonele in care au fost ele facute in acele zile din ’89.

  9. Domnule Nicu,daca Lae nu filma pentru securitate imi cer scuze,nu cred ca e un delict de opinie sa-ti spui o parere,pentru ca pentru asta am iesit atunci cu totii in strada,in primul rand.Poate ne vom intalni si va voi arata cel putin un om care in dimineata de 22 a fost eliberat din arest dupa ce fusese arestat in seara de 21 si acum nu numai ca nu are certificat de revolutionar ci este un modest locuitor al Urbei,atunci avea 21 de ani si era student acum regreta ca a riscat atat pentru binele unor parveniti.
    Am totusi o intrebare:daca Ceausescu mai rezista inca 2-3 luni,ce se intampla cu fotografiile si filmartea si mai ales ce se intampla cu cei care erau in prim plan?

  10. Am cerut şi obţinut permisiunea domnului Nicu Murgăsanu să fac un album cu o parte din pozele postate aici.
    Aşa că vă cer şi acordul dumneavoastră.
    Albumul va fi postat mîine 22 decembrie 2012 pe pagina „www.facebook.com/albaiuliaorasulmeu”
    şi va avea un link către această pagină.

    Cu respect,
    Ioan

  11. Si din multime, 5% au certificat de mari revolutionari si restul nici nu au fost acolo…. Cunosc o multime de oameni ce au fost la revolutie si nu au cetificat de revolutionar si nici pretentii de super revolutionar… Printre care si mama mea, gravida fiind cu sora mea.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*