Din a gândurilor caier
Sufletul,tace și toarce,
Fir de dor înlăcrimat…
Dorul greu, ce nu-mi dă pace !
Iar din firul lui subțire
Inimii-i face-nveliș
Și în orice colțișor,
Se strecoară pe furiș.
Tot încerc a rupe firul
Dorului ce nu-mi dă pace,
Mai adânc se cuibărește
Și în suflet loc își face !
Ca o pânză de păianjen,
Țese văl de alinare
Prin noian de amintiri,
Care nu cerșesc iertare.
Nu mai vreau să port povara
Despărțirii mult prea grele,
Vreau ca să visez din nou !
Vreau să zbor până la stele !
Și ca să alung tristețea,
Inimii scut îi voi face,
Lacrimi nu voi mai vărsa
Pentr-un dor ce nu-mi dă pace !
A.M. 18.07.2019 Teiuș
Fii primul care comentează