Fericire zi de zi

fericireBună dimineața! Trezit, începe rutina zilnică, mâncarea la pachet, dus copila la școală, mers acasă, servit micul dejun, sărutat soția, mers la serviciu, cafeaua de dimineață, apoi telefoane-calcule-șantiere, delicioasa masă de prânz (sîc!), din nou telefoane-calcule-șantiere, mers la 19.00 după fetiță la bunici, ajuns acasă, dacă-i ploaie stăm înăuntru și jucăm carcassone/globe whizz/monopoly, dacă-i soare ne dăm cu bicicleta prin Cetate, apoi ceva mâncare seara, somnic la copil și insomnic la tata. O bere rece sau un lapte cald, un serial/film/carte, orice de spălat bine creierul și adormit la ora 11-12. De obicei la 12. Apoi trezit și, în continuare, avem paragraful de mai sus. De cinci ori pe săptămână. Apoi, sâmbăta și duminica. Diferite și binevenite.

Zilele trec ușor, nopțile mai greu, ne luptăm și în același timp îmbrățișăm rutina. Rutina face bine, așa se zice. Dar pentru cât timp? Cum să o fentez, măcar din când în când? Eu am descoperit ceva. Unii au impresia că dacă merg în nenumărate concedii fentează rutina. Ies din banalul de zi cu zi, îl evită și se “odihnesc”. Dar, de fapt, ajung iarăși în el mai obosiți, poate și mai sătui de el ca oricând. Adică, rutina îi fentează cu brio și îi mai lasă și fără bani. Acum, după niște ani de experiențe de concedii, îmi dau seama că vacanța este cel mai scump dar nepotrivit mod de a te odihni. Acea vacanță all-inclusive, în care nu faci nimic decât să plătești pentru o mâncare infinită, ca un cer senin de mare. A trecut ceva vreme de când și eu simțeam lucrul ăsta. Că am nevoie de cel puțin două săptămâni de libertate ca să mă odihnesc. Poate că nu mi-am luat chiar atat de mult dar și după mai mult de 7 zile de concediu nu simțeam ceva major schimbat, de îndată ce reveneam la muncă. Tot oboseală, tot stres, tot agitație. Nimic schimbat în mine, aceeași rutină zilnică își cerea drepturile de fiecare dată când reveneam în tranșee. A venit însă vremea când o ieșire în parc cu pitica, câteva ore petrecute în familie, o ieșire în natură cu bicicletele, un film la cinema, câteva pagini dintr-o carte, mă scot cu brio din rutină. O îmblânzesc, o fac să îmi fie tovarășă, să nu îi mai simt apăsarea obositoare. Fericirea e aici, lângă tine. Nu acolo, departe, în țările calde, înconjurată de mormane de mâncare. E aici, chiar lângă retina. Fericirea nu stă nici după mine și nici după tine. Depinde de noi dacă o găsim în lucrurile simple și liniștitoare de zi cu zi.

Acest articol v-a fost oferit de Aristocrat Boutique

www.aristocratboutique.ro

facebook: AristocratBoutique Alba Iulia

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 22074 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*