Dragostea în vremea Hahalerei

De când a luat virusul țara-n primire, au apărut guvernarea adaptivă și cunoașterea spontană.
Din prima categorie fac parte cei care se confruntă cu suspiciunea că au mai reprezentat românii și în alte drame, cu la fel de multă nepricepere, în pripă, cu rezultate îndoielnice. Mă refer la triada care apare în televizoare, cu prilejul transmiterii oricărei ordonanțe militare, oamenii la care ne închinăm fie cu stupoare, fie cu speranța că știu ce fac, au cu ce și cu cine.

Din a doua categorie fac parte jegurile care miros criza, o analizează din perspectiva avantajelor imediate și viitoare, și cu partea de creier funcțională mâzgălesc soluții aberante pe șervețele, apoi își sună consultanții să vadă cât mai au credit în conturile ziarelor. Ăștia pur și simplu au devenit octopus, având în brațe tot, de la măști, la locuri de veci.
Mai e o categorie spre care nu am predispoziția de a comenta pentru că, până de curând, am făcut parte din ea. Ăștia din administrația locală pe care nu-i întreabă nimeni, dar îi cheamă toată lumea.

Revin la guvernarea adaptivă. Nu că ar fi fost cândva programată și orientată spre ceva. A venit a patra porție de ordonanță militară. Ca și din anterioarele, rezultă clar că nu suntem nepoți de vikingi, fără tocmeală și hotărâți, ci pui de balcanici cu decizia subțire și cu legi pe post de binecuvântări populare. Aceleași principii: în sfânta rânduială de trei la unu, adică, din trei enunțuri- e clar unul. Exemplu: să se dezinfecteze scările de bloc! Numai în Alba Iulia sunt aproape 1100. În Cluj-Napoca peste 6000. Pe grupurile de lucru ale aleșilor locali încă se aude ecoul blestemelor pentru cei numiți, de la București: cum bă, cu ce, la ce intervale, ce dezinfectant punem la scări, cine le păzește, etc? Sigur, sunt unii deprinși cu știința fructificării imediate a crizei, iar ăștia vor cumpăra și apă sfințită dacă iese ceva. Dar mai sunt și alții, mulți, de bun simț, care nu au nimic clar, achizițiile nu au primit înlesniri în proceduri și se gândesc că dacă stau nu-i bine, dacă nu stau – cine știe cine-i izolează cu paznic pe post de asistentă, după criză. Nu mai vorbesc de restul lucrurilor care scârțâie la citirea în direct a ordonanțelor. Singurul credibil și de luat în seamă e translatorul non-verbal.

Bun, și acum toți gesticulanții retarzi, la care abaterea de IQ e cu minus, studiați în laboratoarele vieții publice și eliberați în presă cu pretenția de a cârpi toate fisurile sistemului din care azi nu fac parte, dar sigur au făcut sau se pregătesc să facă. Mă irită total! Apar amenințători și neîndurători, combat și propun orice: să se taie din stratul de ozon, să se oprească lifturile, să se blindeze canalizările, să, să, să…. Urechisme, părerologie, somații publice, toate formulate într-un maxim de concentrare de oameni în al căror CV nu există nimic clar, dar care aparent se pricep la orice. Habarniști cărora le lipsesc azi chelnerii, iar cea mai importantă achiziție a lor a fost vreo șampanie de vreo câteva mii de euro, virează oportunități de subiecte și finanțe către o mare parte a mass-media. Și da, sunt mulți care publică tutuielile idioților cu cei la care latră, fără un fact-check care să decidă dacă e autentic sau normal. Reacția: pe banii lui, zice ce vrea, poate să urle și la mine. Când ești opac la argumentele normalității, ajungi partener asumat al non-valorilor! Iar ei, pentru toate aberațiile astea, așteaptă mulțumiri și aprecieri. Ăștia care vă cereți prin presă, stați naibii la casele voastre și nu mă ispitiți să spun de ce sunteți capabili fiecare. Nu ne e bine, dar în vremurile astea ne e mai bine fără voi.
Na, cu toți ăștia pe cap, să sper că ne vom schimba? Aș pune un zid între mine și cei care nu știu ce știu, dar pur și simplu se trezesc că știu.

Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 22062 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*