Dr. ing. Gheorghe Burz, membru PLUS Alba: Capacitatea de inovare a României trebuie să crească

Capacitatea de inovare a României trebuie să crească pentru a putea face față exigențelor planului de relansare european și cadrului financiar multianual 2021-2027

Comisia Europeană a propus un plan de relansare în valoare de 750 miliarde de euro pentru ca economia UE să depășească cu succes criza provocată de pandemia Covid-19, plan denumit Next Generation EU. Executivul Uniunii propune ca acesta să fie conectat cu viitorul cadru financiar multianual, pentru care propune un buget total de circa 1.100 de miliarde de euro.

Noile programe ale Uniunii Europene sunt deci pentru „next generation”, adică pentru un viitor care se referă la marile priorități europene: tranziția energetică (asimilarea unor tehnologii neutre din punctul de vedere al emisiilor de CO2), digitalizarea, următoarea generație de conectivitate la internet mobil prin tehnologia 5G, inteligența artificială, nanotehnologiile și cercetarea medicală de vârf. Aceste tehnologii trebuie să facă din Uniunea Europeană un actor redutabil în competiția tehnologică a secolului XXI, să-i asigure o dezvoltare în concordanță cu cea de-a patra revoluție industrială pentru a putea ocupa segmente importante ale pieței mondiale alături de SUA și China, așa încât să nu fie strivită între acești doi coloși.

Potrivit unui memorandum elaborat de Ministerul Fondurilor Europene aprobat la începutul lunii Mai, România își propune să folosească resursele institutelor de cercetare proprii și să finanțeze, în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare POCID 2021-2027, trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului drept combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic și dezvoltarea Inteligenței Artificiale.

După cum a remarcat Dacian Cioloș, președintele Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate(PLUS), eurodeputat și lider al grupului Renew Europe, pe lângă cele 33 de miliarde de euro din fondurile de relansare, România va putea beneficia și de peste 40 de miliarde de euro din cadrul financiar multianual. In total fondurile europene pe care le-ar putea accesa România în următorii șapte ani se ridică la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro: „Deciziile care se iau acum la Bruxelles vor șlefui calea Europei pentru următorii 20-30 de ani și, dacă suntem pregătiți, România poate fi printre câștigătorii acestei crize” – a adăugat Cioloș.

Așadar, cât de pregătită este România pentru a valorifica aceste fonduri? Sunt cel puțin două probleme mari care ar putea pune sub semnul întrebării capacitatea României de a valorifica aceste fonduri. Una dintre ele a fost prezentată de Ștefan Popescu în Revista22 unde România “a irosit șansele de a-și construi o infrastructură modernă – rutieră, feroviară, energetică și de irigații – în cele două exerciții financiare 2007-2013 și 2014-2020. Acum suntem obligați să ne ocupăm de aceste proiecte «din mers», alături de înscrierea în marile priorități europene”, acest lucru “atrage riscul major al unui decalaj tehnologic între România și restul UE, imposibil de recuperat. (…) Iată de ce trebuie să ieșim din faza de euforie atunci când ne uităm la sumele potențiale de bani europeni alocate României și să le privim mai degrabă cu responsabilitate și gravitate având în vedere provocarea imensă ce stă în fața noastră.”

A doua problemă, despre care nu s-a prea vorbit până acum, este capacitatea de inovare a României și asupra acesteia vreau să mă opresc în rândurile ce urmează. România are rezultate slabe la valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării prin inovare, în domeniul inovării în general. European Innovation Scoreboard (EIS) furnizează anual o evaluare comparativă a performanței cercetării și inovării în UE. Privind clasamentele din anii 2015-2019 se poate observa că, începând din 2015, deși a avut creștere economică, România a monopolizat ultimul loc al clasamentelor anuale iar Bulgaria penultimul, ambele țări fiind inovatori modești.

Ce este inovarea?

Manualul Oslo identifică patru tipuri de inovaţii: inovarea produselor (bunuri materiale şi servicii), inovarea proceselor, inovarea marketing-ului și inovarea organizaţională. In ceea ce privește inovarea produselor, definiţia inovării include conceptele de noutate, comercializare şi/sau de punere în aplicare, cu alte cuvinte, în cazul în care o idee nu a fost dezvoltată şi transformată într-un produs, proces sau serviciu, sau nu a fost comercializată aceasta nu poate fi considerată inovaţie. Următoarele definiţii-aforism confirmă acest lucru:

  • Inovarea este capacitatea de a transforma ideile în facturi (L. Duncan)
  • Inovaţia = Idee(Invenţie) + Implementare(Comercializare) (Stelian Brad)
  • Inovația este instrumentul specific al antreprenoriatului. Actul care dă resurselor o nouă capacitate de a crea bogăție (Peter F. Drucker)
  • Inima și sufletul companiei sunt creativitatea și inovarea (Bob Iger)

Constituie inovații atât produsele, procesele şi metodele noi pe care firma le-a dezvoltat pentru prima dată, cât şi cele pe care le-a adoptat dar provin din alte firme sau organizaţii. Cum nicio definiție nu este exhaustivă, pentru a înțelege și mai bine ce este inovarea, Anexa B a Manualului Oslo oferă un set consistent de exemple.

De ce este necesară inovarea?

Intr-o economie bazată pe cunoaştere, cum este economia actuală, inovarea este principalul factor responsabil de dezvoltarea durabilă a naţiunilor, de obţinerea avantajelor competitive în industrie şi de producerea de valoare adăugată. Inovarea și îmbunătățirea continuă sunt lucrurile capitale pe care organizaţiile trebuie să le facă pentru a supravieţui pe piața concurențială. O căutare pe Google cu cuvintele cheie “innovate or die” întoarce 13,2 milioane de rezultate.

Gary Hamel, unul din cei 50 cei mai influenţi gânditori în domeniul managementului, aduce un adevărat elogiu inovării, evidenţiind rolul acesteia în progresul societăţii:

  • Existenţa noastră se datorează inovaţiei. Specia umană există datorită celor patru miliarde de ani de evoluţie genetică.
  • Prosperitatea noastră se datorează inovaţiei. Dezvoltarea tehnologică a condus la creşterea specta­culoasă a veniturilor: între anii 1000 şi 1820, venitul global per capita a crescut cu doar 50%, iar în următorii 120 de ani a crescut cu 800%, ceea ce inseamnă că inovarea a salvat umani­tatea de privaţiuni.
  • Fericirea noastră se datorează inovaţiei. Oamenii sunt mai fericiţi atunci când creează, indiferent dacă o fac pentru a rezolva probleme, pentru a face bani sau pentru a progresa.
  • Viitorul nostru îl datorăm inovaţiei. Omenirea se confruntă cu o serie de probleme dificile care necesită soluţii noi: schimbările climatice, pandemiile, statele nefuncţionale, infracţiunile cauzate de narcotice, terorismul, proliferarea nucleară, degradarea mediului înconjurător.

Având în vedere ritmul rapid al schimbărilor tehnologice şi al altor schimbări la nivel global, companiile sunt obligate să reinventeze modul în care îşi îndeplinesc cea mai importantă sarcină, şi anume, „inventarea viitorului”. Pentru orice organizaţie care trebuie să realizeze acest lucru  inovarea trebuie să devină „noua competenţă de bază”.

Cât este de accesibilă inovarea?

In general există trei tipuri de abordări ale soluţionării inovative a problemelor:

  1. Soluția genială. Un procent extrem de mic din oameni sunt genii așa că această situație este foarte rară şi nu poate constitui abordarea principală a soluţionării inovative a problemelor.
  2. Calea empirică. Această abordare atacă problemele prin metoda încercare-eroare sau prin metodele aleatorii de creativitate/inovare.
  3. Calea sistematică. Utilizează un proces metodic, organizat, pentru a descoperi spaţiul complet al soluţiilor. Acest lucru permite selectarea ulterioară a unei soluţii optime. Inovarea sistematică fundamentată prin metoda TRIZ aparţine acestui gen de abordare.

România se situează pe ultimul loc în UE la capitolul inovare inclusiv din cauza nivelului redus de inovare în Intreprinderile Mici si Mijlocii(IMM). Cu toate acestea inovarea este accesibilă și pentru IMM. Flexibilitatea, structura organizatorică simplă, riscul scăzut şi receptivitatea sunt atuurile acestora în fața marilor întreprinderi, precum și caracteristicile esenţiale care facilitează inovarea în IMM şi care generează un potenţial de inovare nevalorificat încă. De altfel în 2016 Irlanda a fost liderul UE la inovarea în IMM.

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) inovează în politica românească

Și în politica românească este nevoie de inovare. Primul lucru ce trebuie făcut pentru a inova este punerea la îndoială, schimbarea sau perturbarea status quo-ului, iar viziunea PLUS face exact acest lucru.

România are toate ingredientele necesare pentru a deveni o țară dezvoltată, puternică și stabilă, însă vechea clasă politică ce a guvernat după Revoluție, a irosit oportunitate după oportunitate și a construit un stat clientelar, ineficient, greoi, împovărat de corupție și nepotism și administrat cu incompetență și cu indiferență față de cetățean. Pentru a ne redresa și a ne atinge potențialul este nevoie de o serie de măsuri urgente și de reforme care să reașeze societatea pe un făgaș normal și care să deschidă calea unei guvernări stabile, mature, de lungă durată, în interesul țării și al cetățenilor.

PLUS dorește să construiască o guvernare participativă: întreaga societate trebuie să se mobilizeze în jurul unor reforme de reașezare a statului pe fundamente solide, cu idei și viziune din partea cetățenilor, prin consultări ample și dezbateri publice. Unele soluții și reforme, necesare pentru dezvoltarea societății românești pe termen lung, trebuie să vină de la cetățeni și au nevoie de implicarea lor directă.

Editorial semnat de

Dr. ing. Gheorghe Burz, membru PLUS Alba

Despre Redacția ProAlba 37263 Articles
Contact: office@proalba.ro | 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*